Cum se prezinta culturile de toamna? Ce investitii veti face in materie de tehnica agricola?16/3/2013 Dialog cu fermierii MARTIE 2013 II Florin Bârlan, localitatea Manasia, judeţul Ialomiţa „Lucrez o suprafaţă agricolă de 180 de hectare, aflate atât în arendă, cât şi proprietate personală. Cultura de grâu este înfiinţată pe 40 ha, iar rapiţa pe 30 ha. Până acum am investit în aplicarea de îngrăşăminte chimice, am administrat 150 kg de complexe şi 180 kg de azot la hectar. În acest an mizez pe cultura de rapiţă. Activitatea în agricultură este una dificilă, în principal din cauza lipsei banilor. Numai în ultimii doi ani preţurile obţinute la valorificarea producţiei au fost satisfăcătoare, dar să nu uităm că în urmă cu câţiva ani preţul la grâu era de doar 0,4 lei/kg. Subvenţiile pe care fermierii români le primesc, faţă de ceilalţi agricultori din UE, sunt cu mult mai mici. În plus, subvenţia o primim cu foarte mare întârziere. De exemplu, anul trecut, ultimii bani i-am primit în luna august. Ne confruntăm şi cu condiţii climatice dificile. În zona noastră sunt rare zilele în care plouă toamna. Terenul, la pregătirea patului germinativ, se lucrează greu. Anul trecut, am renunţat să mai cultiv rapiţă din cauza lipsei apei din sol. În 2012, la grâu, înainte de coacere, am avut o săptămână cu temperaturi de 45-46 de grade Celsius şi se observa cum plantele se micşorau. La această cultură am obţinut o producţie de 2.300 kg/ha şi totuşi a fost una destul de bună, faţă de cele care s-au obţinut în alte zone. În primăvară, voi semăna rapiţă (30 ha), muştar (30 ha) şi 5 ha de lucernă pentru sămânţă, deoarece am încheiat un contract de multiplicare cu firma Ciproma. Vroiau să produc sămânţă şi pentru cultura de floarea-soarelui, dar implica respectarea unei zone de protecţie de minimum 500 m. Anul trecut, culturile de primăvară au fost porumbul şi floarea-soarelui. La ultima cultură am obţinut o producţie de 2.000 kg/ha, iar preţul obţinut a fost unul bun. Culturile semincere sunt însă mai profitabile. La mazăre, de exemplu, preţul este de 280 euro/tona fără TVA, iar în zona noastră producţiile obţinute sunt de 3-4 tone/ha. Ca investiţie, m-ar interesa un tractor de 100 CP, deoarece am o semănătoare de prăşitoare marca Gaspardo, cu 3 secţii, destul de grea, şi îmi trebuie un tractor din această gamă de putere.” Gabriel Radu, administrator Radu Design Construct SRL, localitatea Valea Măcrişului, judeţul Ialomiţa „Am o suprafaţă de 150 de hectare, din care 70 ha sunt acoperite cu grâu şi rapiţă. La înfiinţarea culturilor s-a lucrat puţin în uscătură, dar am avut noroc că după ce am semănat a plouat. Acum, culturile se prezintă bine în câmp, dar nu ştim dacă au scăpat de riscul îngheţului de primăvară sau de alte condiţii climatice nefavorabile. Anul trecut am avut cultura de rapiţă înfiinţată pe 35 ha, din care în vară am recoltat doar de pe o suprafaţă de 12 ha. Cultura rămasă avea o densitate de 20 plante/mp şi am lăsat-o mai mult pentru experiment. În final, producţia obţinută a fost de 1.500 kg/ha. În acest an, speranţele la această cultură sunt mai mari, dar nu putem şti cum va evolua vremea. În 2012, culturile rentabile au fost porumbul şi rapiţa, iar acum, la culturile de toamnă, mizez mult pe rapiţă. În cadrul societăţii, aproape în fiecare an am făcut investiţii. Cea mai recentă a constat în achiziţia a două maşini de semănat, una pentru culturi prăşitoare, iar cealaltă pentru păioase, iar în urmă cu doi ani am cumpărat un tractor. În acest an intenţionez să schimb combina de recoltat, de preferat cu una marca New Holland, dar depinde foarte mult de producţiile şi preţurile pe care le voi obţine. Consider că în activitatea agricolă una dintre probleme este şi aceea că nu avem o predictibilitate a preţurilor pe care le-am putea obţine la valorificarea recoltelor.” II Ghineraru Jean, localitatea Dridu, judeţul Ialomiţa „Exploatez o suprafaţă de 320 de hectare, ocupată în prezent cu grâu, rapiţă şi orz, iar în primăvară voi semăna porumb şi floarea-soarelui. Acum, toate culturile sunt în faze de dezvoltare optime, se prezintă bine şi ne dau speranţe în acest an. Rapiţa am semănat-o pe 40 ha. Nu am vrut să depăşesc această suprafaţă, pentru că în toamnă, la înfiinţare, nu au căzut ploi şi îmi era teamă că voi avea probleme, aşa cum am avut anul trecut, când au rămas în cultură doar 10 ha. Anul trecut, sub aspectul producţiilor obţinute, nu a fost unul bun, însă preţurile mai mari obţinute la valorificare, la unele culturi fiind cu 50-60% mai mari faţă de cele din anul anterior, ne-a ajutat foarte mult. În agricultură, totul depinde de vreme. Încerci, de exemplu, să micşorezi pierderile cauzate de secetă, prin cultivarea de hibrizi timpurii de porumb, pentru a scăpa de fenomenul de arşiţă, însă producţiile realizate sunt mai mici. La cultura de porumb, am optat pentru hibrizi semitimpurii. Cu privire la ultimele investiţii realizate în fermă, în 2012 am achiziţionat o combină New Holland şi un tractor de 100 CP. Anul acesta, până nu văd cum vor evolua culturile agricole şi ce preţuri vom obţine la valorificarea producţiei, nu mă voi angaja în nici o altă investiţie. După cum se ştie, subvenţiile le primim fracţionat şi cu întârziere. Îngrăşămintele chimice le-am cumpărat din toamnă, însă mai am nevoie şi observ că preţurile, în special la azot, încep să crească. Când se află că primim subvenţiile, încep să crească şi preţurile la inputuri.” IF Dumitru Fantasie, localitatea Ciocârlia, judeţul Ialomiţa „Administrez o suprafaţă de 250 ha, cultivată cu rapiţă (40 ha), orzoaică (40 ha) şi grâu (80 ha), iar în primăvară urmează să cultiv floarea-soarelui, pe o suprafaţă mai mare, şi porumb. În toamnă, terenul s-a lucrat mai greu din cauza secetei, dar faţă de alţi ani am semănat mai devreme. În câmp, culturile se prezintă bine şi sperăm să obţinem producţii şi preţuri bune. Mizez pe toate culturile şi pe preţuri care să fie măcar precum cele de anul trecut, deoarece costurile cu inputurile sunt destul de mari. Din păcate, noi, fermierii, nu am reuşit să ne unim, să facem o organizaţie mai puternică pentru a cumpăra împreună tot ce ne trebuie, la un preţ avantajos. Toate s-au scumpit, iar în agricultură profitul este mic şi încerci să supravieţuieşti. Guvernanţii ne mint că ne dau subvenţiile la timp şi, după cum am înţeles, au scos şi acciza la motorină. Într-adevăr, preţurile la producţia agricolă au crescut, dar inputurile sau utilajele performante de care avem nevoie s-au scumpit mai mult. La o fermă ca a mea, pentru achiziţia unui tractor, să spunem de 60 mii de euro, trebuie să faci eforturi destul de mari. În mare parte, ce am cumpărat a fost la mâna a doua. Am un tractor NH şi o combină Claas. Orice fermier care lucrează şi pune suflet în agricultură îşi doreşte să lucreze cu utilaje performante, însă investiţiile sunt foarte mari, iar dacă apelezi la băncile comerciale pentru finanţare îţi percep comisioane şi dobânzi foarte mari. În plus, termenul de 3-5 ani impus pentru achitarea utilajului este prea scurt. În urmă cu 5 ani, am încercat să depun un proiect pentru accesarea fondurilor europene, însă ne-am împotmolit la finanţare. Cred că accesul la banii europeni ar trebui să fie mai facil, să simplifice procedurile. Anul acesta mai sperăm ca guvernaţii să se uite mai mult către agricultură, pentru că am devenit o piaţă de desfacere. Dacă ar fi să investesc în ceva, ar fi un utilaj performant de pregătire a solului, care să mă ajute să reduc numărul de treceri şi astfel să obţin economie de combustibil şi timp. Anul trecut a fost unul greu, producţiile obţinute la porumb au fost mici, rapiţa am întors-o în totalitate şi o parte din orz. Preţurile bune obţinute la valorificarea florii-soarelui ne-au scos din încurcătură. În acest an nu ştim cum va fi. În agricultură spunem că toamna se numără bobocii...” Ana MUSTĂŢEA
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
|