În dialog cu fermierii

Care sunt, în opinia dvs., principalele măsuri care pot fi luate pentru dezvoltarea sectorului agricol?

Ciprian Olteanu, administrator Algap, loc. Modelu, județul Călărași și președinte Clubul Fermierilor Români
„Trebuie să găsim alternative pentru accesarea de fonduri pentru tot ceea ce înseamnă sisteme de irigații, atât pentru cele principale deținute de ANIF, cât și pentru sistemele secundare de irigații, care au fost predate OUAI-urilor. În ultima sesiune de depunere a cererilor de finanțare pentru modernizarea infrastructurii de irigații s-au alocat 400 milioane de euro – o sumă insuficientă raportat la nevoi. Fermierii au nevoie să acceseze fonduri pentru achiziția de echipamente de irigații pentru că acestea au ajuns la niște valori prohibitive, mergând și pe ideea faptului că fermierii sunt destul de decapitalizați, mai ales în zonele secetoase, acolo unde este nevoie de astfel de sisteme. Suplimentar, cred că trebuie accelerată reabilitarea sau repunerea în funcțiune a sistemului antigrindină. Este un sistem care funcționează și este dovedit științific că aduce beneficii. Poziția noastră este că el trebuie repornit pentru că grindina, așa cum am văzut și anul acesta, produce daune serioase și ele puteau fi evitate. Considerăm că este un subiect foarte delicat iar știința din spatele fenomenului trebuie foarte bine înțeleasă ca să putem să luăm o decizie în cauză. În exploatația noastră, 3 ani din ultimii 5 ne-a lovit grindina. Pagubele cele mai mari le-am înregistrat în 2022, când ne-a afectat 1.000 ha din cele 3.000 ha aflate în exploatație, inclusiv pivoții ne-au fost afectați. Anul trecut, în județul Călărași au fost distruse 5.000 ha din cauza căderilor de grindină. Fermierii românii au foarte multe dificultăți în ultima perioadă. Principala lor problemă este decapitalizarea. Considerăm că trebuie să găsim soluții pentru accesarea de credite pe termen lung, cu dobânzii cât mai mici, pentru că investițiile în agricultură nu se fac de pe un an pe altul. Vă dau un exemplu: sistemele de irigații de tip pivot au o durată de viață de 25 de ani, așadar, trebuie să putem accesa credite pe termene foarte lungi.

---

Florin Stegariu, fondator Strunga Winery, județul Iași
„Consider că este necesar un program național pentru digitalizarea fermelor din România, prin crearea de specialiști în informatică agricolă pentru că diferența dintre stagnare și progres o va face digitalizarea și avem nevoie să nu ne raportăm la ea nu ca la un moft, ci ca la un instrument util pentru a crește performanța fermelor românești. Acest plan de digitalizare, gândit în urma acțiunilor lansate la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii, organizat de Clubul Fermierilor Român, are trei componente: creșterea specialiștilor în informatică agricolă, implementarea de măsuri pentru finanțarea achiziției de utilaje, senzorilor, drone, sisteme de gestiune etc. și, nu în ultimul rând, lansarea unei platforme de raportare integrată. Cred că avem nevoie de un sistem de gestiune a asigurărilor agricole și de o finanțare alternativă multianuală pentru a putea investi pe termen lung, pentru a avea viabilitate ca model de business, căci astăzi este unul fragil, motiv pentru care ne propunem să înființăm niște fonduri regionale și naționale, care să vină să încurajeze această metodă alternativă de finanțare pe termen lung și să sprijine fermierii. O altă măsură este cea de construire de branduri românești puternice, care să regleze deficitul României în balanța comercială, care să dea posibilitatea unor exporturi de valoare adăugată, și nu de materie primă, să ofere vizibilitate pentru a câștiga piețe și locul la raft.
Sunt fondatorul Cramei Strunga și din 2018, de când am lansat brandul pe piață, mi-am dorit să pun potențialul regiunii în care ne dezvoltăm activitatea în atenția celor care vor să ne viziteze și astăzi am reușit să obținem o producție de peste 500.000 de litri anual.
Crama Strunga deține 90 ha de viță-de-vie, cultivate cu 11 soiuri de struguri, avem acoperire națională deoarece colaborăm cu peste 30 de distribuitori, dar și exportăm în țări precum Belgia, Italia. Vinurile noastre au câștigat medalii la cele mai prestigioase concursuri internaționale. În sectorul viticol, problemele sunt diverse, pornind de la nevoia de promovare pentru a putea desface producția pe piață până la provocările climatice. Trebuie să ne asociem pentru a ne bucura de o promovare mai bună. Avem crame dotate tehnologic la cele mai înalte standarde și nu sunt cu nimic mai prejos față de cele din Franța, Italia sau Spania. Avem dotarea tehnologică, însă mai avem nevoie de piață. Noi promovăm vinurile românești, implicit soiurile autohtone, le aducem în atenția celor care vin să ne viziteze țara, a celor care vor să consume în afara țării și a românilor care doresc se descopere vinul românesc. Cred că România are potențialul necesar pentru a face branduri regionale și de țară în jurul vinului, a gastronomiei sau zonelor rurale.”

---

Cum decurge campania de recoltare și ce producții ați obținut?

Nicolae Apopi, adm. Popagra SRL, com. Giulvăz, județul Timiș
„La cultura de rapiță producția oscilează între 3.500 și 4.000 kg/ha. În cultură am avut mai mulți hibrizi, iar cei timpurii au fost afectați mai mult de înghețul din primăvară.
La cultura de cereale păioase, respectiv grâu și orz, urmăresc producții medii per fermă de peste 7 t/ha, iar la cultura de rapiță ne mulțumim și dacă obținem 3 t/ha, dar ne-am bucura dacă trecem de 4 t/ha. Avem soluri mai sărăturoase, lăcoviști și în zona noastră a fost nevoie de drenaje pe curbă de nivel, nu avem parcele chiar cu formă regulată, ceea ce implică cheltuieli și dezavantaje. În privința densității la grâu, la începutul epocii semăn 350 boabe germinabile/mp și dacă ajung în luna noiembrie cu înființarea culturii semăn 500 boabe germinabile/mp, însă media normei de semănat este de 450 boabe germinabile/mp. În cultură avem atât soiuri străine, cât și românești. De la INCDA Fundulea folosesc un soi cu un conținut de proteină ridicat, cuprins între 14 și 16 %. Desigur, soiul nu este atât de productiv, dar îl pot folosi să fac amestecuri cu producția rezultată de la soiurile mai productive și cu conținut mai scăzut de proteină. Urmăresc să introduc una, două soiuri de grâu și din zona noastră, de la SCDA Lovrin. Eu prefer, dacă mă pot exprima așa, densități mai de actualitate, pentru că toți producătorii de semințe recomandă densități mai mici deoarece potențialul soiurilor este foarte ridicat, iar această densitate îți asigură plante viguroase, mai rezistente la cădere și, de ce nu, la infecția cu fungi - cultura fiind mai aerată și stabilă. Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont și de tipul de semănat. Eu aplic o tehnologie de minimum-till și stript-till, ceea ce înseamnă că distanța între rânduri este mai mare decât cea clasică pe care o știm cu toții de 13,5 cm, fiind cuprinsă între 16 și 24 cm, alternat între rânduri, iar cu această tehnologie îmi asigur o stare de sănătate bună a culturilor și folosesc cantități reduse de fungicide. Lucrez o suprafață de 2.750, din care 750 ha au fost alocate culturii de rapiță – aceasta fiind o cultură de suflet pentru mine, alături de floarea-soarelui. Cultura de grâu a ocupat 1.000 ha, cea de orz 260 ha și floarea-soarelui ocupă 500 ha. La cultura de porumb am redus foarte mult suprafața, la 100 ha, din cauza condiții meteorologice nefavorabile și pentru că nu pot să îmi permit să fac un sistem de irigații, însă încerc să amenajez un luciu de apă de unde să pot iriga cca. 250 de hectare. Din păcate, birocrația din România este stufoasă și implică 2, până la 4 ani pentru a obține documentația de începere a execuției. Din punctul meu de vedere acest spațiu este asemeni unui „colac de salvare”, care ne poate ajuta în anii grei și foarte secetoși să ne propulseze pentru a putea începe un nou an agricol.”

---

Nina Gheorghiță, SC Triagroexim, com. Roșiori, județul Brăila
„Suntem în plină campanie de recoltare la cultura de grâu pentru că la cea de rapiță am încheiat-o, iar producția pe care am obținut-o a fost una bună, de 4.300 kg/ha, în ciuda episodului de ger din luna aprilie. Desigur, noi avem posibilitatea de a iriga culturile agricole. Pentru o bună parte din recolta de rapiță am încheiat contract futures, respectiv prin luna martie, și prețul obținut este mai bun decât cel actual din piață. Cultura de grâu o avem înființată pe o suprafață de 250 hectare și doar de câteva zile am intrat cu combina în lan, la recoltare (2.07). Din păcate, pe 30% din suprafața cu grâu avem pierderi din cauza căderilor de grindină de la sfârșitul lunii mai. Estimăm pierderi cuprinse între 10 și 25%. Avem poliță de asigurare, chiar ieri au venit reprezentanții firmei de asigurări în teren pentru o nouă evaluare. Cu siguranță, vom primi despăgubire într-un anumit procent. Și la cultura de grâu am intervenit cu două udări în primăvară, care au totalizat o normă de irigare de 70 litri/mp. Culturile de primăvară, la momentul acesta, pentru noi arată bine, precizând că avem posibilitatea de a le iriga. Nu am avut probleme cu disponibilitatea apei utilizată la irigații, doar mici sincope de câteva ore. Acum ne rugăm să crească nivelul Dunării, să vină ploi și să nu avem probleme.”
 
Ana Ioniță

---