Politicile agricole europene post-2027: implicații pentru România

Agricultura europeană se află într-un moment de tranziție majoră, iar România, cu una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană, trebuie să se adapteze rapid.
Reforma Politicii Agricole Comune post-2027 va redefini modul în care fondurile europene sunt distribuite, va introduce noi condiționalități ecologice și va pune accent pe sustenabilitatea economică și socială a fermierilor.
Pentru România, această etapă reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate.
Redistribuirea fondurilor și echitatea între fermieri. Noua PAC urmărește o redistribuire mai echitabilă a fondurilor către fermierii mici și activi, pentru a reduce disparitățile dintre exploatațiile mari și cele medii sau mici.
România, cu o structură a terenurilor fragmentată, riscă ca multe ferme familiale să fie marginalizate dacă sprijinul financiar nu este adaptat corect. Alocarea predictibilă a subvențiilor este esențială pentru menținerea activității agricole și prevenirea depopulării rurale.
Condiționalitățile ecologice și tranziția către sustenabilitate, PAC post-2027 pune accent pe practicile durabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și conservarea biodiversității.
În România, implementarea acestor măsuri trebuie să țină cont de realitățile economice ale fermelor. Introducerea culturilor intercalate, a rotației diversificate sau a zonelor ecologice protejate poate genera costuri suplimentare, dar oferă totodată oportunități pentru dezvoltarea agriculturii ecologice și consolidarea sistemelor alimentare reziliente.
Noua PAC acordă o atenție sporită tinerilor fermieri și digitalizării agriculturii.
Accesul la teren, capital și tehnologii moderne este esențial pentru regenerarea sectorului. Platformele digitale și telemetria utilajelor pot crește productivitatea și reduce pierderile, însă succesul depinde de instruire și finanțare adecvată. România are nevoie de măsuri care să încurajeze adoptarea rapidă a acestor tehnologii și să sprijine integrarea tinerilor în agricultură.
Adaptarea la contextul geopolitic și piața globală.
România trebuie să facă față importurilor din țări terțe, fluctuațiilor prețurilor și schimbărilor climatice. PAC post-2027 trebuie să ofere flexibilitate pentru ca fermierii români să răspundă rapid acestor provocări. Alocarea predictibilă a fondurilor, combinată cu sprijin pentru investiții și inovație, poate asigura menținerea producției locale și securitatea alimentară.
Noua PAC post-2027 va avea un impact major asupra agriculturii românești.
România trebuie să participe activ la consultările europene, să definească priorități clare pentru fermele mici și medii și să dezvolte mecanisme de sprijin realist implementabile. Adaptarea la condiționalitățile ecologice, digitalizarea, sprijinul pentru tineri și capacitatea de a răspunde provocărilor internaționale vor fi elemente cheie pentru succes.
Colaborarea strânsă între fermieri, cooperative și autorități este esențială pentru a transforma noile reguli europene într-o oportunitate de creștere sustenabilă. PAC post-2027 poate deveni motorul modernizării agriculturii românești și consolidarea unei economii rurale competitive, dar succesul depinde de planificare strategică, instruire și implementare rapidă.

​Simona Munteanu