A 12-a ediție a Congresului European al Fermierilor la București

​În zilele de 23-24 octombrie, Capitala a găzduit a 12-a ediție a Congresului agricultorilor și cooperativelor europene și a avut ca temă principală ”Dezvoltarea agriculturii ca o resursă cheie pentru viitorul Europei”. Atât în discursurile oficiale, cât și în dezbateri, s-a simțit o îngrijorare privind direcțiile politicilor viitoare, în contextul actual al numeroaselor presiuni asupra fermierilor (geopolitice, economice, climatice și sociale), dar și o dorință mai accentuată de a aduce agricultura și poziția ei ca domeniu strategic al Europei în centrul discuțiilor de la Bruxelles. 

​Un punct cheie, subliniat de mulți participanți și reprezentanți la nivel înalt, a fost că guvernanța politicilor agroalimentare și rurale la nivelul UE ar trebui să asigure predictibilitate și coerență, să limiteze sarcinile administrative inutile și să se bazeze pe evaluări de impact aprofundate.
Ionel Arion, președinte ProAgro a atras atenția că “Europa vorbește tot mai mult de înverzire. Aproape că a dus acest această dorinţă a ei spre fanatism. Vedem azi că niciun domeniu din economia Uniunii Europene nu alocă mai mult decât alocă agricultura pentru mediu şi climă.
Aproximativ 30% din ceea ce înseamnă bugetul agriculturii se duce pe măsuri de climă şi mediu.
Oare până unde vom merge? Încercând să aplicăm ceea ce ne cere PAC, constatăm că fermele noastre pierd capitalizare, întâmpină greutăți în a-și desfășura activitatea pe termen lung, iar azi nu pot crea un plan de afaceri pe mai mult de 1-2 ani, ceea ce înseamnă lipsă de predictibilitate.
De aceea ne revine obligația de a avea grijă la ceea ce se creionează la nivelul CE în domeniul nostru, pentru că în Europa trebuie să conteze producția de hrană. Sunt țări cu specific aparte, cu regiuni mai slab dezvoltate, iar în Estul Europei (40% din agricultura Europei) încă vorbim de diferențe majore, de convergența plăților care nu s-a realizat, de dificultăți și regulamente care, după ce sunt adoptate, trebuie să întervenim și să le flexibilizăm sau chiar modificăm, ceea ce presupune mari eforturi”.
 
Lennart Nilsson,  președintele Cogeca, a punctat temele strategice din cele două zile de dezbateri: promovarea cooperării, stimularea inovării, facilitarea adoptării bioeconomiei și crearea unei inițiative bine finanțate privind reziliența privind apa.
”Contribuțiile membrilor Copa și Cogeca cu privire la aceste subiecte sunt esențiale pentru a contura în continuare propria noastră viziune asupra viitorului agriculturii UE, bazată pe realitatea din teren.
Pe lângă toate presiunile la care am fost supuși (climatice, geopolitice etc), și politicile de înverzire au pus presiune, politici în care nu s-a ținut cont de părerea noastră și nu au fost adaptate realităților de la fermă. Prin urmare, foarte mulți fermeri au considerat că toate aceste provocări au reprezentat ”ultima picătură” și au apărut proteste pe tot teritoriul Europei.
Trebuie recunoscută importanța strategică a fermelor și cooperativelor, să fie luate în consierare în toate ambițiile viitoare. Este important și să spunem că avem nevoie de finanțare dedicată, nu doar din PAC, ci și din alte surse. Este un moment de instabilitate politică în care alimentele sunt utilizate ca ”arme”.
Fermierii aduc stabilitate în Europa, fără ei și fără cooperative nu avem hrană, nu avem viitor”, a subliniat președintele Cogeca.
 
Într-un mesaj video, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a transmis că ”nu vă vom întoarce spatele (fermierilor n.r.) acum”, amintind de contribuția agriculturii locale pe timpul pandemiei.
”Incertitudinile sunt multe și ne angajăm ca agricultura să devină mai atractivă și mai ușoară, să ne asigurăm că agricultura nu este ”înecată” într-un val de birocrație. Politicile noastre trebuie să fie practice, să fie ușor de implememntat, să fim atenți la fermele de familie cu soluții practice pe termen lung, să ajutăm fermierii să obțină prețuri corecte pentru bunurile pe care le produc.
În PE găsiți un partener, cunoaștem miza”, a mai spus oficialul de la Bruxelless.
 
În discursul său, Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a accentuat nevoile fermierilor europeni și în special români, privind susținerea în cadrul Consiliului Agrifish a simplificării procedurilor, astfel încât aceștia să aibă acces mai ușor la resursele de care au nevoie, să poată lucra pentru a crește producția în condiții stabile. A reiterat ideea unui buget mai consistent, separat pentru PAC, a convergenței plăților, precum și necesitatea extinderii aplicării cadrului temporar de criză (în contextul războiului), creșterea plafonului de ajutor individual per intreprindere agricolă. De asemenea el a subliniat importanța finanțării zootehniei și a animalelor de reproducție.
Ministrul a mai vorbit despre modificare celor trei regulamente europene care privesc utilizarea neonicotinoidelor în tratamentul semințelor funcție de nevoile locale specifice.
”Fără agricultură profitabilă nu putem vorbi de inovație, sustenabilitate, investiții. Mediul și clima sunt importante, dar doar UE cu 4% emisii mondiale, nu poate rezolva problema globală”.
La final ministrul a lansat o provocare celor de la Copa Cogeca ”Mi-aș dori să facem un referendum, astfel încât prin vocea fermierilor să susținem ca PAC să râmână separată, cu cei doi piloni. Dacă la nivel de Copa Cogeca nu se va da drumul la acest referendum, în săptămâna următoare voi declanșa împreună cu asociațiile din România un refendum și voi merge în consiulul Agrifish”, a afirmat Florin Barbu.
 
István Nagy, președinte al Consiliului Agrifish, alături de ministrul român al agriculturii, a subliniat urgența ca guvernele europene să se unească pentru a oferi un viitor viabil sectorului, care să fie competitiv, rezilient și în care interesele agricultorilor să fie în centrul politicilor agricole.
”Doresc să subliniez că viitorul fermierilor trebuie hotărât doar împreună cu aceștia. Producția hranei înseamnă mult efort și investiții. Noi ne dorim ca interesele agricultorilor să fie în centrul politicilor europene pentru că eu cred că în ultimii ani s-a cam pierdut din vedere la nivel european acest lucru. Povara tranziției verzi trebuie dusă de toți actorii, nu doar de fermieri”, a mai adăugat ministrul maghiar al Agriculturii.
 
Președintele Copa, Massimiliano Giansanti, a concluzionat în discursul său de încheiere a celor două zile de dezbateri:
”Fermierii care au ieșit în stradă în ultimele luni arată cât de vulnerabilă este comunitatea noastră la impactul cumulat al politicilor, condițiilor de piață și evenimentelor geopolitice.
Instituțiile UE trebuie să recâștige încrederea agricultorilor. Sunt necesare acțiuni coerente. Acest lucru trebuie demonstrat printr-un buget dedicat pentru PAC după 2027 care va trebui crescut; prin coerență în ceea ce privește comerțul și, în acest sens, nepromovarea acordului Mercosur în forma sa actuală.
În egală măsură, în ceea ce privește lanțul alimentar, sunt necesare acțiuni pentru a crește remunerarea agricultorilor”.
În rezumat, acesta a subliniat: „Suntem și ar trebui să fim protagoniștii unui „nou acord de competitivitate pentru agricultori” care plasează agricultura în centrul proiectului european: asigurarea unor venituri echitabile, a productivității și a inovării pe calea tranziției ecologice”.
 
Roxana Drăghici