În data de 6 martie 2008, la sediul MADR a avut loc o conferință de presă, susținută de patronatele și sindicatele din industria alimentară, cu tema „Abuzurile de putere exercitate de supermarketurile din România asupra producătorilor”. La eveniment au participat Sorin Minea, președintele Asociației Române a Cărnii (ARC), Aurel Popescu, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit și Panificație (ROMPAN), Ștefan Nicolae, președintele sindicatului AGROSTAR, Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), și Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA).
În cadrul conferinței de presă au fost abordate câteva subiecte foarte importante legate de această temă, devenită una de interes european. Este vorba despre abuzul de putere exercitat de supermarketuri asupra producătorilor, prin impunerea unor condiții contractuale excesive. Din cauza acestor condiții, producătorii autohtoni ajung să lucreze exclusiv pentru aceste rețele, rata de profit a producătorilor fiind una extrem de mică.
Pe fondul lipsei de creștere semnificativă a profitului producătorilor, corelativ nu există un orizont de creștere semnificativă a salariaților din agricultură și din industria alimentară. O altă problemă este lipsa de transparență a constituirii prețului de raft, care creează confuzie în rândul consumatorilor în ceea ce privește adaosul comercial real. Prin folosirea „taxelor ascunse“ se ajunge la o creștere artificială a prețului de vânzare, iar profitabilitatea supermarketurilor se situează între 30 și 60%, iar producătorii și consumatorii înregistrează numeroase pierderi.
Practici discriminatorii și anticoncurențiale
În relațiile cu furnizorii, supermarketurile folosesc un sistem de practici discriminatorii și anticoncurențiale, impunând producătorilor să nu comercializeze altor magazine produse la prețuri mai mici. Aceste practici au ca urmare creșterea artificială a prețurilor pe piață, dar și dispariția magazinelor de proximitate (specializate), deoarece condițiile impuse de supermarketuri elimină producătorii mici, locali, tradiționali, care nu pot satisface volumele și condițiile impuse (de livrare, financiare etc.). Prin dispariția magazinelor de proximitate, producătorii mici găsesc din ce în ce mai greu puncte alternative de desfacere, coroborat cu tendința lipsei de diversitate a produselor tradiționale.
Magazinele mari distrug comerțul tradițional, cel de cartier, mult mai prietenos, mai specializat, segmentează foarte dur comerțul, consumatorii nu mai găsesc o largă varietate de mărfuri, care prin alte tipuri de desfacere ar fi disponibile. Din cei 120 de producători de vin, în supermarketuri se regăsesc numai 30, iar la mezeluri și lactate situația este și mai drastică, inducându-se o restrângere a ofertei – ca număr de producători și produse – pe piață, dar și către consumatori.
Referitor la contractele încheiate între supermarketuri și furnizori, acestea au drept caracteristică generală solicitarea de către supermarketuri a unor condiții comerciale (bonusuri, taxe, discounturi) foarte mari și într-o continuă creștere. În contractele-cadru sau anexe se regăsesc articole de genul „dacă în cursul executării contractului, furnizorul acordă altor clienți decât supermarketul X un preț de bază inferior celui stabilit prin contract, de acest preț va trebui să beneficieze imediat și supermarketul X; în caz contrar, furnizorul va plăti penalități de 1% pe zi din valoarea comenzii care are un preț de bază superior celui acordat de furnizor către alți clienți“. În anexe mai sunt menționate termenele de plată, durata preavizului de modificare de preț, perioada în care furnizorul este obligat să livreze produsele respective la prețul vechi. În schimb, în cazul în care furnizorul micșorează prețurile, noile prețuri intră în vigoare de a doua zi și se aplică și la marfa existentă în stoc și tuturor comenzilor emise anterior, dar nelivrate. De asemenea, există falsa impresie de
Propuneri
Patronatele și sindicatele din industria alimentară vor demara o serie de acțiuni comune pentru remedierea situației existente. În caz contrar, se vor înregistra numeroase efecte negative, ca: majorări de prețuri, prin includerea tuturor discounturilor și bonusurilor; dezavantajarea producătorilor tradiționali, care nu pot practica prețurile din rețelele de supermarketuri; orice obiecție făcută de furnizor pe marginea contractului nu este luată în seamă, ceea ce face ca un contract definit ca „actul de voință al părților“ să se transforme într-un dictat; blocarea unor articole la comandă fără anunțarea furnizorului și fără motiv real; inventarea de la an la an a unor bonusuri.
Pentru remedierea acestei situații, patronatele și sindicatele au ca punct de pornire Rezoluția Parlamentului creare a unor noi locuri de muncă, când de fapt dispar altele, impunându-se astfel realizarea unei analize realiste referitoare la avantajele și dezavantajele pentru comunitățile locale.
European, cunoscută ca „Declarația 88“, prin care se solicită autorităților competente reglementarea legislativă în domeniul practicilor comerciale și extinderii supermarketurilor. Este important să se interzică construirea supermarketurilor în centrul orașelor, iar înainte de acordarea autorizațiilor pentru construirea de noi supermarketuri să se impună obligativitatea „testului de competiție“. Printre propunerile înaintate se regăsește și aceea de a se încheia un acord între reprezentanții industriei alimentare din România și cei ai supermarketurilor privind practicile comerciale. De asemenea, reprezentanții industriei alimentare propun elaborarea unui Cod de bune practici comerciale pentru supermarketuri, avizat de Consiliul Concurenței, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Ana Mustățea
