Pe fondul schimbărilor climatice, tot mai mulți fermieri își regândesc tehnologiile și structura culturilor de la nivelul exploatațiilor, iar Simon Gabriel, administratorul fermei SC Stimex din Valea Argovei, județul Călărași, se numără printre aceștia.
Întâlnit în cadrul evenimentului organizat de INCDA Fundulea, domnia sa ne-a vorbit despre cum agricultura conservativă și adaptarea continuă au devenit esențiale pentru viitorul fermei. Acesta spune că seceta din ultimii ani l-a determinat să renunțe la arătură și, temporar, la cultura de porumb.
„Lucrăm 300 de hectare, iar structura de culturi cuprinde orz, grâu și rapiță. Asta în ultimii doi ani, pentru mai multă siguranță în a încasa. Nu poți să mergi la risc. Porumbul l-am scos din cultură de trei ani din cauza secetei și pentru că nu avem posibilitatea să irigăm.”
Totuși, fermierul nu exclude revenirea porumbului în rotația culturilor dacă rezervele de apă din sol vor permite acest lucru.
„Dacă vor continua precipitațiile în acest an, este posibil să revenim la cultura de porumb. Totul depinde de câtă apă se va acumula în sol. Decizia o vom lua în toamnă, când vom stabili planul de culturi. Porumbul este rentabil, însă în ultimii ani a devenit o cultură care oferă siguranță doar în condiții de irigare. Noi nu avem posibilitatea să irigăm, iar să facem puțuri forate presupune cheltuieli mari și este un proces birocratic.”
În ceea ce privește cultura de floarea-soarelui, aceasta ocupă un loc secundar în strategia fermei, rapița fiind cultura preferată datorită profitabilității sale.
„Floarea-soarelui o înființez doar dacă în toamnă nu reușesc să semăn rapița. Prefer cultura de rapiță pentru că este profitabilă. Chiar dacă am semănat în condiții dificile și a trebuit să adaptăm tehnologia, rezultatele au fost mulțumitoare. Am folosit o semănătoare pentru strip-till, căreia i-am scos dălțile. Practic am dat cu un disc și apoi am semănat. A fost singura soluție pentru a putea semăna rapița la timp. Nu am respectat agrotehnica, am avut destul de multe resturi vegetale la suprafața terenului, dar a trebuit să ne adaptăm și să ne descurcăm cu ce aveam și la condițiile din câmp.”
Una dintre cele mai importante schimbări implementate în fermă a fost renunțarea la arătură și trecerea la agricultura conservativă, decizie luată după seceta severă înregistrată în urmă cu șase ani.
„Am renunțat la arătură din anul 2020, când ne-am confruntat cu seceta. Ne-am orientat spre agricultura conservativă pentru a păstra apa în sol și pentru a face economii la combustibil, utilaje și timp. Pot spune că am avut un profesor bun, pe Arnaud Charmetant, președintele Asociației pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică și Rentabilă (AIDER), unde suntem membri și unde fiul meu, Alexandru, este implicat mai mult.
Așadar, am investit într-o semănătoare pentru tehnologia strip-till (semănat în benzi), care ne permite să prelucrăm terenul, să fertilizăm și să semănăm dintr-o singură trecere. Astfel am redus lucrările și cheltuielile și am reușit să conservăm mai bine apa în sol”, a subliniat fermierul.
În ultimii ani, la nivelul fermei, structura culturilor a fost adaptată în funcție de riscurile climatice și de rentabilitatea fiecărei culturi. „Trebuie să ne protejăm afacerea agricolă și investițiile pe care continuăm să le facem.”
Adaptarea tehnologiilor la noile condiții climatice, investițiile în utilaje specifice agriculturii conservative și flexibilitatea în alegerea culturilor reprezintă, în opinia fermierului călărășean, elementele-cheie pentru menținerea rentabilității exploatațiilor agricole.
Ana Ioniță
