Adaptare – cuvântul de ordine al fermierului Dan Hurduc

​Fermierul vasluian Dan Hurduc, administrator al Evel-H Company și membru în Consiliu Director al Clubului Fermierilor, a vorbit în cadrul evenimentului organizat de asociație la începutul lunii octombrie la București despre provocările pe care le întâmpină în activitatea agricolă, având în vedere că se află într-o zonă defavorizată din punct de vedere climatic, dar și al disponibilității forței de muncă.

În ciuda acestor dificultăți, în ultimii 20 de ani afacerea a reușit să se mențină sustenabilă și profitabilă. Potrivit fermierului, succesul constă în „inovație, știință și pricepere tehnologică”. Integrarea acestor elemente în practica de zi cu zi din fermă nu a fost însă ușoară și a fost realizată treptat, pe măsură ce afacerea s-a dezvoltat.
„Noi suntem fermierii a căror producții se reflectă în rezultatele slabe obținute la nivel național. Este foarte greu să fii la coada clasamentului, să nu faci producții și în același timp să fii în aceeași piață.
În cazul nostru, pentru a rezista pe piață, cuvântul de ordine este adaptare.
Prima dată ne-am adaptat tehnologiile, practicăm agricultura conservativă deoarece apa este o resursă foarte prețioasă și încercăm să o economisim. De asemenea, utilizăm instrumente digitale, cartăm terenul și monitorizăm culturile agricole.
Cel mai mare avantaj pe care ni l-a adus digitalizarea este că obținem hărți și putem astfel aplica inputuri în doze variabile. Administrăm fertilizanții într-un mod rațional. Hărțile pe care le obținem, la început cu ajutorul sateliților, după care cu dronele, ce zboară la o înălțime de 50 de metri pe fiecare parcelă, ne ajută să fim eficienți. Avem în fermă un tehnician de sisteme informatice care ne sprijină să implementăm tehnologiile digitale.
Ne alegem cu atenție inputurile pe care le folosim astfel încât să fie adaptate fermei noastre. Speciile pe care le folosim trebuie să fie tolerante la condițiile pedoclimatice din zona noastră și să aibă plasticitate ecologică ridicată.
Implementăm o mulțime de lucruri pentru a ne eficientiza activitatea, dar totul are o limită. Ca să faci agricultură în zorele defavorizate, limitate natural, trebuie să fii integrat. În Vaslui ai constrângeri ridicate de lipsa forței de muncă. Nu poți face prea multe nici pe partea zootehnică pentru că dacă nu plouă, nu ai furaje pentru a asigura hrana animalelor.
Trebuie să faci ceva complementar producției primare. Nu poți să ții pasul cu volatilitatea prețurilor. Nu poți obține producții ridicate. Auzim de recolte la grâu de 8 tone/ha, însă pentru noi este extraordinar să obținem producții de 5 tone/ha.
Încercăm să accesăm tot ce se poate din intervențiile europene din politica agricolă comună ca să avem o cheltuială cât mai mică pe hectar și într-un final să avem un profit minim.
Am firma de peste 20 de ani și niciodată nu am avut pierdere generală în cadrul firmei - pierdere din activitatea de bază am mai avut, dar pierdere generală niciodată, pentru că am încercat să integrez tehnologiile, digitalizarea, priceperea tehnologică și capitalul uman. Toate acestea sunt pentru noi inputuri valoroase. Nu facem nimic extraordinar, însă totul trebuie ales cu grijă.
Cu producțiile mici pe care le facem trebuie să obținem profit. Iar acesta îl putem obține prin inovație și știință. Probabil că noi suntem un caz particular, fiecare fermă are specificul ei, nu putem să generalizăm dar dacă nu ai o afacere semi-integrată sau care să nu fie centrată doar pe producție primară, cu greu poți supraviețui. Noi avem condiționare, depozitare, mai facem și automatizări electrice și doar așa am reușit.
 
Este necesar să avem un management integrat al riscului. Am fost în prima linie când au intrat produsele din Ucraina. Pe noi ne-au afectat prima dată. Din cele 4 milioane de tone de grâu cât era consumul intern în urmă cu 2 – 2,5 ani, aproape întreaga cantitate a venit din Ucraina. Tot noi am fost cei mai defavorizați.
România a dus greul și a absorbit șocul importurilor din Ucrainei pentru că noi nu avem procesare și nici o zootehnie dezvoltată, și nu am beneficiat de plus valoarea dată de prețurile mici ale cerealelor provenite din Ucraina așa cum au făcut-o țările europene din vest.
România a absorbit foarte mult șocul, în detrimentul competitivității fermierilor. Iar acum, Comisia Europeană vrea să scadă bugetul pentru politica agricolă comună și cel al rezervei de criză să nu-l crească.
 
Auzim peste tot de intervențiile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește dezvoltarea sistemului de irigații, ceea ce este un lucru foarte bun, însă acesta acoperă sub 10 % din suprafața agricolă a țării. România este o țară mare. Ce fac ceilalți fermieri care nu pot iriga? Noi avem nevoie de intervenții regionale, de politici sectoriale. Forța de muncă a migrat din zona noastră. Aici nu poți să faci procesare pentru că nivelul de trai nu este ridicat și nu poți vinde produsele la adevăra lor valoare.
Finanțarea în zona noastră este scumpă și rară. Finanțatorii știu că este o zonă meteorologică defavorabilă, că potențialul de producție al culturilor noastre este slab și fug de noi”, a susținut Dan Hurduc, director general Evel-H Company.
 
Ana Ioniță