Prima ediție a „Zilei Agriculturii Reziliente” a pus în prim-plan potențialul culturii de sorg în România și necesitatea dezvoltării unei filiere care să ofere fermierilor soluții de valorificare a producției.
Reziliența este un concept tot mai prezent în agricultura actuală, iar pentru ferme înseamnă, în esență, capacitatea de a asigura continuitatea activității în condiții de rentabilitate. Presiunea exercitată de schimbările climatice, alături de provocările economice și geopolitice, pune însă la încercare viabilitatea fermelor și îi determină pe agricultori să caute soluții și culturi mai bine adaptate contextului actual.
Seceta repetată din ultimii ani a contribuit la diminuarea suprafețelor cultivate cu porumb, în timp ce fermierii s-au orientat tot mai mult către culturile de toamnă. Nevoia de a identifica culturi alternative care să răspundă mai bine stresului hidric și temperaturilor ridicate rămâne însă actuală.
În acest context, pe 25 august, Sorghum ID, împreună cu Forumul APPR și Federația Franceză a Producătorilor de Semințe de Porumb și Sorg (FNPSMS), a organizat prima ediție a „Zilei Agriculturii Reziliente”, eveniment dedicat în acest an potențialului culturii de sorg în România.
Manifestarea a avut loc în ferma Agromec Gîrbovi, județul Ialomița, administrată de familia Blagu. Programul a inclus vizitarea platformei demonstrative, unde a fost prezentată genetica de sorg provenită de la mai multe companii producătoare de semințe, precum și o dezbatere privind adaptarea agriculturii la schimbările climatice.
„Reziliență înseamnă să facem agricultură și mâine”
În deschiderea evenimentului, Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR, a subliniat că reziliența agriculturii nu trebuie asociată unei singure culturi, ci capacității fermierilor de a se adapta și de a-și menține activitatea profitabilă.
„Acest eveniment nu va fi dedicat unei singure culturi, ci modului în care fermierii înțeleg să se adapteze, pentru că reziliență înseamnă să facem agricultură și mâine și într-o manieră profitabilă, să facem agricultură învățând din greșelile prezentului și reușitele trecutului și să facem agricultură cu rezultate pentru fermă, ceea ce înseamnă profitabilitate, cu rezultate pentru consumatori, ceea ce înseamnă să producem ceea ce este nevoie pentru piață și, dacă facem lucrurile în așa fel încât să fie mai bine pentru sol și mediul înconjurător, cu atât mai bine.
Asta înseamnă, până la urmă, reziliență și adaptabilitate și cred că asta fac fermierii zi de zi, dacă nu în mod conștient, măcar din nevoie”, a declarat Alina Crețu.
Gazda evenimentului, Iulia Blagu, a transmis printr-un mesaj video de ce a fost inclus sorgul în structura culturilor din fermă.
„În fiecare an, seceta ne determină să căutăm alternative la cultura porumbului. Am ales sorgul pornind de la toleranța sa la deficitul de apă. Reziliența este cuvântul de ordine, pentru că trebuie să vedem ce ne rezervă viitorul și cum putem rămâne sustenabili”, a afirmat aceasta.
Sorgul, de la sămânță până la valorificare
Implicarea Sorghum ID în organizarea evenimentului a avut ca obiectiv promovarea avantajelor tehnice și economice ale culturii. Asociația Europeană Interprofesională a Sectorului Sorgului (Sorghum ID) desfășoară acțiuni de promovare și urmărește permanent evoluția geneticii, optimizarea tehnologiilor de producție și identificarea unor noi aplicații industriale pentru această cultură.
Totodată, organizația susține dezvoltarea parteneriatelor între actorii implicați în lanțul valoric al sorgului, de la fermieri și cercetători până la companii și factori de decizie, pentru identificarea unor soluții concrete de dezvoltare a culturii.
Tanguy Braastad, responsabil cu acțiunile de promovare în cadrul FNPSMS, organizație din care face parte și Sorghum ID, a atras atenția că dezvoltarea sorgului în România depinde nu doar de performanța geneticii, ci și de existența unei piețe de desfacere. „Fermierii trebuie să adapteze tehnologiile de cultivare, în primul rând, la schimbările climatice, provocările economice, dar și contextului geopolitic, care are un impact major asupra sectorului agricol. În acest context, sorgul merită o atenție mai mare. Nu este o soluție grandioasă, dar are un potențial important, în primul rând datorită toleranței ridicate la secetă, și există perspective importante în ceea ce privește genetica și diversificarea utilizării acestei culturi.
Sorgul are multiple utilizări, fiind folosit pentru alimentația umană, hrana animalelor și producția de energie, dar nu putem dezvolta această cultură fără o piață de desfacere. Fermierul trebuie să știe unde își poate valorifica producția. Trebuie să construim o filieră a sorgului, de la sămânță până la consumator. Astăzi, în Europa, sectorul sorgului este puțin dezvoltat, iar în România producția a fost relativ stabilă în ultimii ani și cred că sorgul poate să fie o cultură de interes”, a afirmat Braastad.
Datele privind evoluția culturii la nivel mondial și european au fost prezentate de Martin Gomez, responsabil internațional de promovare în cadrul FNPSMS.
Sorgul este a cincea cereală cultivată la nivel global și este destinat atât producției de boabe, cât și obținerii de siloz. La nivel mondial, producția de sorg pentru boabe se menține relativ stabilă.
Printre principalii producători se numără Nigeria, SUA, India, Sudan și Etiopia. Statele Unite asigură aproximativ 18% din producția mondială de sorg, în timp ce țările de pe continentul african contribuie cu aproximativ 46%.
În Uniunea Europeană, suprafața cultivată cu sorg este estimată în acest an la aproximativ 219.000 de hectare, în scădere cu 3,5% față de 2025. Totodată, industria europeană a furajelor procesează peste 750.000 de tone de sorg anual.
În România se observă o tendință pozitivă, însă creșterea producției de sorg pentru boabe este încă lentă. În Franța, suprafețele înregistrează variații importante de la un an la altul, în timp ce în Italia, Ungaria și Serbia se remarcă o creștere structurală a producției de sorg pentru boabe.
În ceea ce privește multiplicarea semințelor de sorg, în 2024 și 2025 suprafața din Uniunea Europeană a fost de aproximativ 3.000 de hectare. Pentru 2026, aceasta a scăzut la circa 2.500 de hectare, cu 18% mai puțin.
„Sorgul este o cultură versatilă, ce poate fi cultivată local, cu un mare potențial de piață. Este rezistent la secetă și temperaturi ridicate, sunt multe soiuri adaptate climatului din România”, a afirmat Martin Gomez.
Oportunități, dar și provocări pentru fermieri
Cristina Cionga, director general adjunct al Forumului APPR, a prezentat atât avantajele, cât și principalele dificultăți cu care se confruntă cultivatorii de sorg din România.
„Sorgul devine o cultură de interes strategic în zonele afectate de secetă – Dobrogea, sudul și estul țării. Rezistența superioară la stresul hidric oferă o alternativă viabilă în anii cu precipitații reduse.
Printre oportunitățile culturii amintesc: alternativă la porumb, cu costuri mai reduse și risc mai mic de pierdere a recoltei. Are un preț competitiv: sorgul se tranzacționează la 80-90% din valoarea porumbului și există cerere emergentă pentru produse fără gluten în industria alimentară. Suprafețele în UE sunt în creștere constantă – Franța, Italia, Ungaria, România – ca răspuns la riscul climatic. Populația în creștere din Africa și nevoia globală de culturi rezistente la secetă susțin perspectivele acestei culturi.
Privitor la provocări, enumăr: piața locală de desfacere încă limitată și capacități reduse de colectare/procesare; cultura este sensibilă la temperaturi scăzute și sunt dificultăți în controlul buruienilor; variabilitatea producțiilor și disponibilitate limitată a semințelor/geneticii adaptate; concurență directă cu porumbul și necesitatea creșterii cererii din zootehnie și industria alimentară.”
O filieră a sorgului, necesară pentru dezvoltarea culturii
În cadrul dialogului au mai luat cuvântul Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), care a subliniat necesitatea continuării cercetărilor privind utilizarea sorgului boabe în hrana animalelor, inclusiv pentru testarea calității produselor obținute, în special atunci când sorgul este folosit ca cereală dominantă.
La rândul său, Costin Telehuz, președintele ACCPT Ialomița, a vorbit despre necesitatea adaptării tehnologiilor de cultivare la noile provocări climatice și a susținut că sorgul poate deveni o cultură de interes pentru fermierii români.
Din dezbaterea dedicată rezilienței în agricultură și, în special, viitorului culturii de sorg în România, s-a conturat o concluzie importantă: dezvoltarea sorgului nu poate fi realizată doar prin promovarea avantajelor agronomice ale culturii, ci presupune construirea unei filiere funcționale, de la sămânță și producție până la colectare, procesare și consumator.
O astfel de filieră ar putea oferi fermierilor perspective mai clare de valorificare a producției și, în același timp, ar putea contribui la extinderea culturii de sorg în agricultura românească, în special în zonele în care seceta și temperaturile ridicate pun tot mai multă presiune pe culturile tradiționale.
Ana Ioniță
