Adrian-Ionuț Chesnoiu: Noul cadru PAC trebuie să sprijine fermierii și comunitățile rurale

​Politica Agricolă Comună se află din nou într-un punct de cotitură, odată cu prezentarea de către Comisia Europeană a propunerii pentru noul cadru financiar post-2027. Deși documentele oficiale transmit mesajul că agricultura rămâne o prioritate strategică a Uniunii Europene, realitatea cifrelor indică o scădere a resurselor financiare destinate acestui sector, în special în ceea ce privește dezvoltarea rurală.

​Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung pe care le-ar putea aduce noua structură bugetară: „Unificarea celor doi piloni tradiționali ai PAC într-un singur fond, gestionat prin Planurile Naționale și Regionale, păstrând un buget separat doar pentru plățile directe, înseamnă, de fapt, diminuarea garanțiilor pentru finanțarea dezvoltării rurale. Pentru România, unde mediul rural reprezintă peste 45% din populație și agricultura este o componentă majoră a economiei, această schimbare poate avea consecințe majore.”
 
Riscul unei încetiniri a dezvoltării
Noua propunere a Comisiei Europene presupune ca fondurile pentru dezvoltare rurală să fie integrate într-un buget comun cu alte politici, fără linii clare și separate de finanțare. Practic, aceste resurse ar urma să concureze cu alte priorități, ceea ce ar putea reduce semnificativ sumele efectiv disponibile pentru sate și ferme. Chesnoiu avertizează că, deși păstrarea plăților directe pentru fermieri este un pas pozitiv, acestea vor fi mai mici decât în prezent, iar acest lucru, cumulat cu tăierile din fondurile de investiții, va pune presiune suplimentară asupra agricultorilor. „Fermierii români au nevoie nu doar de sprijin pe hectar, ci și de acces la investiții în modernizare, digitalizare, infrastructură și utilaje performante – exact acele componente pe care noul buget le diminuează.”
 
Agricultura României este caracterizată de un contrast puternic între fermele mari, competitive, integrate în lanțurile internaționale de aprovizionare, și milioane de ferme mici și gospodării familiale care depind de sprijinul financiar european pentru a supraviețui.
În multe dintre aceste domenii, finanțările PAC au fost motorul principal de progres.
„Dacă pierdem echilibrul între sprijinul direct pentru fermieri și sprijinul pentru dezvoltarea comunităților rurale, nu facem decât să adâncim decalajele deja existente între regiunile dezvoltate și cele defavorizate”, subliniază directorul AFIR.
 
Un apel la negociere fermă
În opinia lui Chesnoiu, propunerea Comisiei nu reflectă în mod realist nevoile sectorului agro-rural românesc și trebuie ajustată în perioada de negociere. El solicită ca reprezentanții României în Consiliul UE și în Parlamentul European să pledeze pentru:
• Menținerea structurii cu doi piloni – plăți directe și dezvoltare rurală – cu bugete distincte și protejate;
• Finanțare adecvată pentru investițiile în agricultură și infrastructură rurală;
• Flexibilitate în alocarea fondurilor, adaptată specificului național și regional;
• Asigurarea continuității programelor care au demonstrat eficiență în ultimii ani.
„În ultimii 25 de ani, fondurile europene au fost motorul modernizării fermelor și al dezvoltării satului românesc. Este vital ca această tendință să continue, pentru ca România să își păstreze competitivitatea agricolă și pentru ca mediul rural să nu rămână în urmă”, conchide Chesnoiu.
 
Acest subiect rămâne unul de maxim interes pentru fermieri, autorități locale și toți actorii implicați în lanțul agroalimentar. În lunile următoare, negocierile de la Bruxelles vor fi decisive pentru viitorul PAC, iar rezultatul lor va determina nu doar nivelul sprijinului financiar, ci și direcția în care se va dezvolta agricultura și mediul rural românesc în următorul deceniu.