Agri Trade Summit – un eveniment de referință în sectorul de agribusiness

​La cea de-a IV-a ediție a Agri Trade Summit, organizată pe 26 februarie a.c, la centrul expozițional Romexpo din București, comerțul cu cereale și poziția României, ca pol important în regiunea Mării Negre, au fost dezbătute pe larg. 

Amfitrionul manifestării, Cezar Gheorghe, expert analist de foarte mulți ani pe piața de cereale, a oferit date concrete, grafice și perspective asupra sectorului agricol.
Evenimentul, organizat de AGRIColumn, companie fondată de specialist, a reușit să conecteze fermierii, traderii și procesatorii la tendințele și oportunitățile pieței. Peste 1.800 de profesioniști din agribusiness, trading, procesare, logistică și sector financiar, precum și participanți din toate regiunile țării și din afara ei, au fost la Agri Trade Summit 2026.
 
Prețul grâului la nivel european se stabilește în România
Istoria grâului în România în ultimii 25 de ani este una frumoasă și aceiași situație se înregistrează și la orz, care și-a dublat suprafețele și mărit producțiile. Grâul a ocupat o suprafață de 2,37 milioane ha și orzul 570.000 ha. În noul an agricol suprafețele cultivate cu cele două culturi cunosc o creștere, ajungând în cazul grâului la 2,48 milioane ha și la 600.000 ha la orz.
Anul trecut producția totală de grâu s-a situat la 13 milioane de tone. Ritmul de export al țării noastre la producția de grâu în ultimii doi ani a făcut ca prețul grâului european să fie stabilit în România. Astăzi, în stabilirea prețului, piața urmărește Portul Constanța și originea românească.
În perspectiva viitoarei recolte de grâu, România va ocupa locul III la nivel european.
 
La eveniment a fost susținută ideea că România confirmă statutul de Power House al Mării Negre pentru că are volum, infrastructură, poziție geografică și capacitate logistică și că următorul pas este consolidarea valorii prin participare, coerență și promovare regională și globală a calității grâului românesc.
Cea mai frumoasă poveste este însă cea a rapiței, în ciuda dificultăților cauzate de lipsa de precipitații. Suprafața în anul agricol 2025 - 2026 va crește de la 880.000 până la 1 milion ha.
Poveștile mai puțin fericite sunt cele ale culturii de floarea-soarelui și porumb, care înregistrează trend descendent în ultimii ani, începând din 2020, ca urmare a secetei și temperaturilor ridicate. Porumbul a ocupat anul trecut o suprafață de 1,86 milioane ha și floarea soarelui 1,08 milioane ha. La cultura de porumb previziunile pentru anul agricol în curs arată o scădere a suprafeței, la 1,54 milioane ha.
În 2017, producția de porumb se situa la 14 milioane tone, iar în 2025 a scăzut la 6,4 milioane tone.
În privința culturii de soia, România are potențial, fiind cultivată anul trecut pe o suprafață de cca130.000 ha.
 
Un alt subiect dezbătut a fost necesitatea creării de valoarea adăugată materiilor prime.
Culturile de oleaginoase și porumbul nu trebuie privite doar ca flux de export. Ele reprezintă oportunitate de valoare adăugată, investiții și capital care rămâne în economia națională. Dezvoltarea capacităților de procesare înseamnă stabilitate, marje mai bune și consolidarea lanțului agroalimentar intern.
România a exportat peste 600 mii de tone de floarea-soarelui, din care 500 mii de tone au ajuns pe piața Turciei, iar astăzi importăm semințe de floarea-soarelui din Argentina.
Din producția totală de rapiță obținută anul trecut în România, de 2,8 milioane de tone, doar 500 mii de tone au fost destinate procesării interne, iar restul a mers la export.
„Am putea să procesăm semințele de rapiță local și să vindem uleiul pentru industria producătoare de biocombustibil. Nu avem capacitatea de a crea o industrie de etanol locală pentru că porumbul îl exportăm. Grâul românesc are o calitate superioară față de cel franțuzesc, față de cel ucrainean și față de cel rusesc, care este amestecat pentru calitate. Efectiv, nu ne pasă de calitatea bună, ci doar de poziționarea directă către destinații.
Mesajul nostru este că nu există viitor dacă nu coalizăm in jurul unui interes comun, pe fiecare segment de producție și produs, și nu există viitor dacă nu creăm parteneriate de business solide”, a spus analistul Cezar Gheorghe.
 
Puterea stă în mâinile fermierilor
Expertul analist în comerțul cu cereale a lansat în cadrul ediției din acest an a Agri Trade Summit o provocare fermierilor români.
„Puterea nu înseamnă altceva decât construcția de sisteme agregate de fermieri, centrate pe segmente de business, ce propun și găsesc răspuns tocmai prin dimensiunea creată.
Un exemplu în acest sens este Azomureș.
Gândiți-vă ce ar însemna ca 10.000 de fermieri să pună împreună câte 20.000 euro, iar statul să vină cu o participație de 10% - ar conduce la repornirea producției de îngrășăminte atât de necesare în țară”, a spus acesta.
 
Evenimentul Agri Trade Summit 2026 a fost structurat pe mai multe paneluri, în cadrul cărora s-au abordat teme esențiale pentru sectorul agricol precum piața de cereale, politicile europene, perspectivele noii recolte etc.
 
Ana Ioniță
​