Agricultorii din vestul țării doresc un institut de cercetare

​Dimitrie Muscă, administratorul Combinatului Agroindustrial Curtici (CAI), județul Arad, susține că agricultura românească mai are nevoie de un institut național de cercetare – dezvoltare agricolă - asemeni INCDA Fundulea, propunând ca Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin, județul Timiș, să dobândească acest statut.

„SCDA Lovrin este o mândrie pentru agricultura din vestul țării și noi nu putem avea un singur institut la nivelul țării.
Haideți să facem din această stațiune un institut pentru că este pentru binele agriculturii românești, este bine pentru România și un câștig pentru agricultori”, a susținut dl Muscă la evenimentul organizat în cadrul instituției la jumătatea lunii iunie de Alianța Industriei Semințelor din România (AISR).
La această întâlnire fermierii reprezentativi din zonă au propus și ca SCDA Lovrin să poarte numele regretatului academician Valeriu Tabără.
 
Soiul de grâu Biharia a dat producții mari la CAI Curtici
„O spun cu mândrie că aici, la SCDA Lovrin, cercetătorul Gheorghe Bunta are rezultate deosebite. Soiul de grâu Biharia este la ora actuală cel mai bun soi românesc.
La început am cultivat soiul autohton Glosa, de care am fost foarte mulțumit însă acum cu soiul Biharia am obținut rezultate foarte bune. Este un rezultat deosebit obținut de SCDA Lovrin și vorbesc din practică pentru că în exploatația pe care o conduc a realizat o producție de 9.020 kg/ha, cu un conținut de proteină de 16,2%, însă potențialul lui este de până la 12 tone/ha.
Astăzi nici companiile multinaționale nu vin cu soiuri de grâu mai potente. Ele nu asigură producții și nici indici de calitate mai mari, iar aici doresc să insist asupra calității de panificație deosebite.
Aici la stațiune sunt oameni care cercetează iar noi, cei care facem producție, nu avem timpul necesar să studiem așa cum o fac dumnealor. De aceea, consider că este important să împărtășim opinii între noi și să-i susținem deoarece ceea ce întreprind este necesar.
Am avut soiul de grâu Biharia în testare pe parcele de câte 20 de hectare, nu în microparcele, și am putut trage concluzii clare privind potențialul lui. Îl cultiv de 5 ani.”
 
„Trebuie să obținem mai multă proteină în câmp”
Așa cum am mai spus, mi se pare un lucru deosebit conținutul de proteină pe care îl are, iar dacă cercetarea reușește să facă la porumb, dar și la alte culturi hibrizi cu un conținut de proteină mare, acest aport ar duce la un preț mai scăzut al furajelor folosite în hrana animalelor.
Susțin această afirmație în condițiile în care ajunsesem la o capacitate de 50.000 de porci și 3.000 de bovine. Nu-i tot una să dai animalelor porumb cu 12% proteină față de 6 – 8%. Cu siguranță cheltuielile scad.
La orz s-a ajuns la 12 - 13%, la orzoaică la 14%, chiar 15%. Dar trebuie și la porumb. La porumb bătălia este mare pentru creșterea conținutului de proteină în boabe. Trebuie să obținem mai multă proteină în câmp. Desigur, este importantă și tehnologia, dar nu trebuie să uităm un lucru – este determinant ca acel hibrid sau soi să aibă un potențial ridicat în ce privește conținutul de proteină.”
 
Pledoarie pentru creșterea normei de sămânță
În cazul culturii de grâu Dimitrie Muscă consideră că o normă crescuta de sămânță nu reprezintă o cheltuială, ci o măsură utilă de asigurare.
„Am avut o densitate de 780 spice/mp și după frigul înregistrat în săptămâna de dinainte de Paște am mai rămas cu 500 – 520 spice/mp. Este o teorie pe care susțin să fie implementată la nivelul țării.
La o cheltuială de cca 6.500 lei/ha, un cost suplimentar de aproximativ 120 -150 lei/ha cu sămânța mi se pare nesemnificativ.
Iată, dacă anul acesta nu aveam densitate mare, puteam să fiu pedepsit puternic de natură. De când practic agricultura nu mi s-a întâmplat să îmi înghețe grâul așa cum s-a întâmplat anul acesta înainte de 20 aprilie. Au fost temperaturi de minus 6 grade Celsius și efectul a fost unul devastator pentru că s-au pierdut cca 30% din plante.”
 
Creatorul soiului de grâu Biharia, și nu numai, este dl Gheorghe Bunta, care a ocupat funcția de șef al laboratorului de ameliorare în cadrul SCDA Lovrin și actualmente este pensionar. Soiul a fost înregistrat în Catalogul Oficial al Soiurilor în urmă cu patru ani, iar rezultatele sale excepționale îl fac să câștige notorietate la nivelul țării, inclusiv în sud.
De pildă, la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Mărculești, județul Călărași, potrivit cercetătorului, s-a situat pe primul loc într-un clasament al soiurilor de grâu datorită productivității și calității asigurate.  
În prezent, munca de ameliorare este depusă de Gabriela Gorinoiu, cercetător științific grad II, la SCDA Lovrin, în condițiile în care candidați de cercetători debutanți nu mai există. Lipsa finanțării cercetării românești duce, din păcate, la o atractivitate scăzută pentru tânăra generație de specialiști.
Fermierii români trebuie să susțină și să promoveze bunele rezultate ale cercetării românești pentru a putea crea în continuare genetică adaptată condițiilor pedoclimatice specifice țării noastre.
 
Ana Ioniță