Confirmând adevărul celor spuse de Mihail Kogălniceanu, care afirma încă de la 1860 că „agricultura este maica neamului omenesc, care îi hrănește pre fiii săi”, multe dintre domeniile vieții noastre economice, sociale și culturale scot în evidență importanța deosebită a acestui sector de activitate neîntreruptă pentru aproape jumătate din populația activă a României.
Col. (r) ing. Gheorghe BĂNICĂ Lumea miraculoasă a timbrului românesc a cuprins, încă din perioada 1893-1911, simbolistica spicului de grâu ca esență a vieții țăranului român, țăran care, prin raportarea lui la pământul roditor pe care îl lucra fără odihnă, făcuse din agricultura tradițională marea noastră bogăție națională. Aceste mărci poștale sunt puse în circulație în mai multe emisiuni succesive și reprezintă efigia Regelui Carol I în dreptunghi sau oval, într-un ancadrament conținând spicul de grâu (de unde și denumirea SPIC DE GRÂU).
Prima emisiune SPIC DE GRÂU apare în 11 valori, tipografiate la Fabrica de Timbre București, în coli de 300 de bucăți, dar este pusă în vânzare în coli de 150 de bucăți, fără margini. Emisiunile următoare apar succesiv pe hârtie de diferite calități: albă netedă, albă și pe spate roz pal, groasă, cartonată, netedă lucioasă, ripsată, vărgată orizontal, având, în general, dimensiuni 241/2×191/2 mm și tiraje necunoscute.
Prima emisiune românească dedicată strict unor activități legate de agricultură este cea din 14 septembrie 1934, denumită SĂPTĂMÂNA FRUCTELOR și având două valori: 1 L – „Copil cu struguri” și 2 L – „Țărancă cu coș cu fructe”. A apărut într-un tiraj de 100.000 de serii dantelate și 200 de serii nedantelate, emisiunea fiind retrasă din circulație la 1.01.1935.
„Recoltarea fructelor”, în seria RĂDĂȘENI din martie 1944, valoarea de 15+135 L, reprezintă o țărancă ce culege manual roadele unui pom fructifer.
După anul 1944, apare, la 23 august 1945, emisiunea FRONTUL PLUGARILOR, cu suprataxă benevolă în folosul organizației Frontul Plugarilor, în care valoarea 100+400 L reprezintă imaginea „țăran și muncitor”, tirajul emisiunii fiind de 400.000 de serii complete, dintre care 200.000 au fost supratipărite.
Reforma agrară este ilustrată în filatelie prin emisiunea cu același titlu, REFORMA AGRARĂ, în care marca „Alianța muncitorească” reprezintă în prim-plan un țăran arând cu plugul, „Semănatul”, reprezintă un răsărit de soare și o țărancă semănând ogorul, „Transportul recoltei” reprezintă un car tras de boi încărcat cu snopi de grâu, „Mecanizarea agriculturii” are ca ilustrație în prim-plan un tractorist arând câmpul cu tractorul, iar în fundal un țăran în urma plugului tras de boi, având textul „23 martie 1945”.
În emisiunea „1 MAI – ZIUA MUNCII” din 15 iunie 1947, valoarea 1.500+1.500 L cărămiziu poartă denumirea „Țăran și tractor”, iar valoarea 2.000+2.000 L albastru prezintă o „Țărancă la recoltat”. Asemenea celorlalte domenii ale vieții spirituale, precum literatura, cinematograful și artele plastice, activitatea filatelică a oglindit, de data aceasta cu ajutorul timbrelor, întregurilor poștale, ștampilelor publicitare și altor mijloace filatelice trecerea de la agricultura tradițională la agricultura mecanizată.
Astfel, în seria PLANUL DE STAT din 25 aprilie 1950, marca poștală „Creșterea producției agricole”, având valoarea de 31 L, reprezintă în prim-plan un tractor arând ogorul. Politica de mecanizare forțată a agriculturii este reprezentată și în seria din 12 februarie 1951, intitulată EXPOZIȚIA TEHNICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI AGRICOLĂ, în care marca poștală cu valoarea de 11 L – „Mecanizarea agriculturii” – are în prim-plan un țăran care privește cu satisfacție cum în planul doi un tractor ară câmpul, sub razele luminoase ale soarelui. Activitatea de mecanizare a agriculturii apare în seriile PLANUL CINCINAL, din august-decembrie 1951, AL TREILEA CONGRES AL SINDICATELOR DIN RPR, din 25 ianuarie 1953 și AGRICULTURA SOCIALISTĂ, din 17 noiembrie 1953. Se intră într-o oarecare eclipsă care ține până în anul 1959, când, în seria 10 ANI DE LA PRIMELE GAC, pe valoarea de 55 B apare un tractor, în urma căruia nu mai apare un plug, ci un mănunchi de spice de grâu. Este de remarcat faptul că în toată această perioadă marcată de „mecanizare” nu apare pe nici o marcă poștală calul, prietenul și ajutorul țăranului truditor al pământului.
Anul 1955 este anul care sparge tiparul cu mecanizarea în agricultură. Astfel, la 1 octombrie, apare seria de 4 valori POMICULTURA ȘI LEGUMICULTURA, în care valoarea de 10 B reprezintă „Combaterea dăunătorilor”, cea de 20 B – „Culesul fructelor”, cea de 55 B – „Culesul viței-de-vie”, iar ultima valoare, cea de 1 L, „Culesul legumelor”, toate operațiunile executându-se manual. La 10 noiembrie același an apare emisiunea de 4 valori, timbrele reprezentând sfecla de zahăr, bumbacul, inul și floarea-soarelui.
La 10 decembrie 1955 apare emisiunea ZOOTEHNIE, alcătuită tot din 4 valori, reprezentând „Turme de oi”, valoarea de 5 B, „Creșterea porcilor”, valoarea de 10 B, „Creșterea bovinelor”, valoarea de 35 B, și „Cultura cabalinelor”, valoarea de 55 B. Putem concluziona că anul 1955 rămâne un an de referință pentru agricultură și zootehnie în lumea timbrului.
La 10 decembrie 1960, reapare strugurele pe marca poștală, în seria de șapte valori VITICULTURA, reprezentând activitatea viticolă la Drăgășani, Dealul Mare, Odobești, Cotnari, Târnave, Miniș și Murfatlar. Seria este însoțită de o frumoasă coliță, având în centru vasul de aur din Tezaurul de la Pietroasa, înconjurat de 7 dintre medaliile obținute de vinurile românești la diferite concursuri.
După ce marchează, în aprilie 1962, încheierea colectivizării agriculturii printr-o serie de trei valori, la 20 noiembrie același an apare seria de 7 valori ANIMALE DE RASĂ, reprezentând miel, rasa „țigaie”, valoarea de 20 B, berbec, rasa „Merinos”, valoarea de 40 B, vaca, rasa „Bălțata”, valoarea de 55 B, porc, rasa „Marele alb”, valoarea de 1 L, vaca, rasa „Roșie de lapte”, valoarea de 1,35 L, vaca, rasa „Brună”, valoarea de 1,55 L și porc, rasa „Lantras”, valoarea de 1,75 L.
Anul 1963 este ultimul an semnificativ prin numărul de serii dedicate agriculturii sau domeniilor conexe acesteia. Astfel, la 25 martie apare seria CULTURA LEGUMELOR, care în cele 6 valori ne prezintă tomate, ardei, ridichi, vinete, ardei gras și castraveți, iar seria PĂSĂRI DE RASĂ prezintă în culori atrăgătoare și în desen sugestiv pui de găină, cocoș, rasa „Rhode Island”, gâscă, rasa „Alba de Banat”, cocoș, rasa „Leghorn”, rața, rasa „Pekin”, cocoș, rasa „Plymouth”, curcan, rasa „Bronzata” și găina, rasa „Gât golaș”. La 15 septembrie 1963, apare seria FRUCTELE, IZVOR DE SĂNĂTATE, formată din 8 valori și având un tiraj de 1.500.000 de serii complete. Seria SERICICULTURA șI APICULTURA, formată din 8 valori și cu un tiraj de 1.000.000 de serii complete încheie acest an fast pentru agricultură în filatelie.
Urmează o pauză nedorită de două decenii, în care nu mai apar mărci având ca subiect „agricultura ce nu are niciodată odihnă”, așa cum spunea Mihail Kogălniceanu; o singură excepție: pe 5 martie 1966 este emisă o valoare de 55 B reprezentând „Tractor, spice, soare”, marcă poștală dedicată CONGRESULUI COOPERATIVELOR AGRICOLE.
La această sferă imensă de subiecte interesante ce meritau cu prisosință abordate, se adăugau numeroasele aniversări impuse de politica zilei.
La 30 august 1984, apare emisiunea CAI DIN CRESCĂTORIILE ROMÂNEȘTI, formată din șase valori, pe care sunt reprezentate imaginile unor cai din rasele „Lipițan”, „Huțul”, „Bucovina”, „Nonius”, „Pur sânge arab” și „Semigreu românesc”, exemplare cu care se mândreau hergheliile „Sâmbăta de Jos”, „Sucina”, „Izvin”, „Mangalia” ori „Rușețu”, azi în paragină sau chiar dispărute din cauza unor interese greu de acceptat.
În anul 1985, este pusă în circulație emisiunea de șase valori TRACTOARE ROMÂNEȘTI, pe mărcile căreia apar minuțios reprezentate tractoarele UNIVERSAL 530 DTC, 550 MHC, 650 SUPER, 850, S 1801 IF și A 3802 IF, astăzi adevărate obiecte de epocă, dar utilizate încă de „fermieri” care se zbat să supraviețuiască pe o piață agricolă a bunului plac al celor puțini, în defavoarea celor mulți și naivi.
La 16 noiembrie 1987, apare emisiunea APICULTURA, formată din patru valori, pe care apare harnica albină plasată în peisaje diferite: pe o floare, pe un câmp de floarea-soarelui lângă care sunt dispuși stupi, în Delta Dunării ori alături de clădirea Complexului apicol București.
PLANTELE MEDICINALE sunt cele care constituie subiectul a șase mărci poștale, serie apărută la 30 martie 1993. Timbrele, de un colorit deosebit, ne prezintă „Păducelul”, „Ghintura”, „Cătina albă”, „Afinul”, „Arnica” și „Măceșul”.
La 27 mai 1994, este pusă în circulație emisiunea PRINCIPALELE SPECII FORESTIERE, formată din 10 valori, care în culori verde opal închis/negru, înfățișează „Bradul”, „Pinul”, „Plopul alb”, „Stejarul”, „Zada”, „Fagul”, „Paltinul”, „Frasinul”, „Molidul” și „Teiul”.
În anul 1995, la 31 iulie, apare emisiunea PĂSĂRI DOMESTICE, compusă din 6 valori cu un nominal de 3.260 lei, tirajul fiind de 200.000 de exemplare. Seria este tipărită în policromie, sistem tiefdruck, grafica fiind executată de Carmen Paraschivescu. Păsările domestice reprezentate sunt: „Rața”, „Găina”, „Bibilica”, „Curcanul”, „Gâsca” și „Cocoșul”.
La 5 noiembrie 2002, apare emisiunea FRUCTE, compusă din 4 valori în valoare nominală totală de 154.000 de lei, tirajul fiind de 70.000 de serii complete. Machetatorii Oleg Cojocaru și Mihail Gologan ne încântă prin modul apetisant în care ne prezintă fructele: „Gutui”, „Caise”, „Vișine” și „Dude negre”.
Apărută la 27 mai 2005, emisiunea VITICULTURA, cu valoarea nominală de 84.000 de lei, are un tiraj de numai 28.500 de blocuri de patru timbre, reprezentând fiecare câte un strugure sub formă de ciorchine.
După cum se vede, în ultimii ani de democrație și economie de piață și o dată cu aderarea României la Organizația Tratatului Nord-Atlantic și la Uniunea Europeană emisiunile de mărci poștale având ca subiect agricultura devin adevărate păsări rare, așa cum agricultura însăși a ajuns cenușăreasa economiei românești.
Pictorul Nicolae Grigorescu este foarte bine reprezentat de-a lungul deceniilor în numeroase emisiuni filatelice în care apar tablouri ilustrând satul românesc, de la „Păstoriță stând” la „Carul cu boi”, de la „Cap de țărăncuță” la „Țărancă în interior” ori de la „Țărancă torcând” la „Cioban”.
Ne exprimăm speranța că în viitor adevărații filateliști vor avea bucuria să-și îmbogățească colecțiile cu ceea ce doresc, că cei nechemați ori mânați de tot felul de interese nu vor mai avea puterea de decizie în ceea ce privește această frumoasă pasiune.
Victor Vătămanu
