Anul acesta, toți cei legați de cultura cartofului s-au reunit pentru evenimentul tradițional, aflat la a 49-a ediție, la Râșnov, în ferma lui Eugen Truetsch-Agro-Zoo TruEtsch. Federația Națională Cartoful din România și INCDCSZ Brașov au ales ca temă principală ”Îmbunătățirea lanțurilor valorice sustenabile ale culturii cartofului – calitate constantă, randament ridicat, reducerea riscurilor”.
Prezent la întâlnirea producătorilor de cartofi, ministrul interimar Tanczos Barna a vorbit din nou despre susținerea acestei culturi: ”Am vrut să schimbăm paradigma, să nu mergem pe un ajutor de minimis pentru nu muri cineva de foame, ci pentru a veni cu un sprijin real pentru producătorii de cartofi: să creștem suma de la 200 la 800 euro/ha. S-au discutat vreo trei variante la Minister în ultimele două luni, dar hotărârea este în continuare pe masa Guvernului.”
Acest sprijin ar urma să fie acordat în două tranșe, 300 euro anul acesta și 500 euro în 2027, deși într-o adresă trimisă de către Ministerul Agriculturii privind proiectul de Hotărâre pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum” în anul 2026, nr 31/03.07.2026 (www. sgglegis.gov.ro), apare suma de 700 de euro/ha, din care 400 euro ar urma să fie acordați în anul următor.
Fermierii se bucură de orice sumă primită care să mai ajute la reducerea presiunii costurilor, dar ce impact real va avea acest sprijin, mai ales dacă este împărțit în două tranșe? Cheltuielile pe un hectar de cartof, până la momentul valorificării, ajung la circa 40.000 lei. În plus, suprafețele sunt într-o continua scădere. Dacă în 2020 la APIA figurau un maxim de 30.000 ha, azi abia mai vorbim de 29.000 ha cartof comercial, în declin din cauza situației actuale a tuturor inputurilor. ”Noi, acest sprijin pentru cultura cartofului românesc, l-am solicitat de mult timp. Este o cultură cu grad mare de risc și orice ban în plus ajută, pentru că producătorii sunt deja mult îndatorați încercând să mențină câmpurile cu cartofi. Sunt câteva firme mari care mai rezistă și câțiva sateliți, susținuți parțial de fabricile de procesare”, spune Ioan Moroianu, director executiv FNCR.
Dar acordarea în două tranșe a celor 800 de euro va scădea considerabil din impactul pozitiv pe care această sumă, oricum insuficientă, ar fi putut să îl aibă, spun cultivatorii. Directorul Federației vede altfel această susținere a cultivatorilor: ”Eu n-aș face așa. Eu nu m-aș duce pe ajutor de minimis. Eu m-aș concentra pe volum, pe calitate, și cantitate obținută la hectar și vândută, cu factură, evident. Să stimulezi producătorul să obțină mai mult, mai de calitate, iar producția lui să ajungă pe piață fiscalizată. Să-l stimulezi, să dorească mai mult, nu doar 15 tone/ha ca să ia banii. Așa doar batem pasul pe loc de atâția ani”. El crede că și o stimulare mai puternică pentru formarea cooperativelor este un alt element care ar ajuta în acest sector, un proiect de țară pentru astfel de culturi cu risc. Dar probabil că disponibilitatea producțiilor din țările europene de unde se aduce cartoful face ca pe plan intern lucrurile să stagneze, sau chiar să regreseze în cultura cartofului, mai spune Ion Moroianu, iar deficitul de balanță comercială să ajungă la ”56 milioane euro în urmă cu patru ani și 95 milioane euro anul trecut, cum a spus Ministrul Agriculturii la Ziua Verde, de la Râșnov.
Se anunță un sezon cu producții bune de cartofi
”Ploile și apa acumulată în sol anul acesta au favorizat din plin cultura cartofului, fiind unul din cei mai buni ani din ultimii 15”. De asemenea au ajutat și temperaturile relativ scăzute, chiar și pe parcursul lunilor iunie-iulie, ceea ce a permis o dezvoltare bună a plantelor, fără șocuri termice. ”Mana rămâne un risc pentru cultură, în aceste condiții de umiditate crescută, dar toată lumea face tratamente preventive, chiar dacă numărul lor poate crește cu 1-2. Nimeni nu riscă să piardă tuberculii formați”, mai spune Ion Moroianu.
Gazda întâlnirii de anul acesta la Ziua Verde a Cartofului, Eugen Truetsch, este un fermier cu 320 ha, pe care cultivă grâu, cartof, sfeclă de zahăr, porumb pentru siloz și rapiță. Din această suprafață, în 2026, 80 de hectare au fost alocate cartofului, astfel: 15 ha cartof pentru sămânță, (Red Lady, Soraya, Edison și Prada), 45 ha cartof pentru industrializare (contract cu Intersnack România și Remetea, soiurile Lady Rosetta, Lady Alicia și SHC 1010, Edison și Markies), 20 ha cartof pentru consum.
Roxana Drăghici
