Țara noastră dispune de o paletă foarte largă de hibrizi de porumb, cu perioadă de vegetație diferită.
Pentru fiecare zonă și localitate, pe baza recomandărilor cercetării științifice agricole și a rezultatelor obținute în câmpurile demonstrative, specialiștii centrelor agricole vor putea stabili cu precizie hibridul de porumb care se pretează cel mai bine zonei.
În fiecare exploatație agricolă, este indicat a se cultiva 2-3 hibrizi de porumb cu perioade de vegetație și alte însușiri diferite.
În funcție de scopul cultivării hibrizilor de porumb și de resursa termică asigurată culturii de porumb, în România se pot folosi pentru semănat următorii hibrizi de porumb, pe grupe de precocitate:
– hibrizi foarte timpurii (801-1.000°C): Suceava 95, Suceava 108, Suceava 97, Nordic, Bucovina, Montana, Fundulea 102;
– hibrizi timpurii (1.001-1.200°C): Suceava 99, Doina, Podu Iloaiei 110, Ciclon, Cristal, Roxana, Oana, Bucium, Turda 160, Turda 100, Simona, Ela, Turda 215, Turda 260, Tirda 200, Saturn;
– hibrizi semitimpurii (1.201-1.400°C): Andreea, Fundulea 320, Fundulea 322, Opal, Ovidiu, Vultur, Șoim, Olt, Danubiu, Progres, Rapid, Fundulea 340, Orizont; – hibrizi semitârzii (1.401-1.500°C): Fundulea 376, Fundulea 365, Dacic, Rival, Robust, Safir, Octavian, Rapsodia, Rubin;
– hibrizi târzii (peste 1.500°C): Cocor, Fundulea 410, Fundulea 412, Fundulea 420, Temerar.
Sămânța și semănatul
Pentru semănat, se va folosi numai sămânță certificată (F1), care întrunește toate condițiile de calitate prevăzute în standardele actuale.
Pentru a asigura o bună protecție a semințelor în faza de germinație, precum și a plantelor de porumb în primele faze de vegetație, se recomandă ca în preziua sau în ziua semănatului să se facă tratarea semințelor de porumb cu produsele indicate de specialiștii fitosanitari, cu respectarea dozei specifice fiecărui produs.
Epoca optimă de semănat este atunci când, la adâncimea de însămânțare, se înregistrează temperatura de 8-10°C, iar tendința este de creștere a temperaturii, ceea ce corespunde cu decada a II-a a lunii aprilie.
Cercetări științifice au demonstrat că fiecare zi de întârziere a semănatului, după epoca optimă, înregistrează minusuri de producție cuprinse între 50 și 100 kg/ha și aceasta, în primul rând, din cauza faptului că porumbul este surprins în epoca înfloritului de seceta și arșita verii.
Totodată, se întârzie vagetația de toamnă, cu neajunsurile provocate de aceasta. Nu este indicat nici semănatul mai timpuriu, deoarece sămânța rămâne prea mult timp în sol, până se înregistrează temperatura minimă de germinare, mucegăiește sau este atacată de diferiți dăunători și se reduce densitatea plantelor răsărite.
De asemenea, în cazul anterior există pericolul ca parcelele semănate timpuriu cu porumb să se îmburuieneze până la apariția plantelor de porumb.
Semănatul va începe cu hibrizii timpurii, care sunt mai rezistenți la temperaturi mai scăzute; ultimele se însămânțează parcelele care nu au fost erbicidate, pentru a distruge buruienile apărute prin lucrările de pregătire a patului germinativ.
Densitatea la semănat este dependentă de precocitatea și habitusul hibridului, umiditatea solului la desprimăvărare și regimul hidric din perioada de vegetație, precum și de gradul de fertilizare a solului și îngrășămintele aplicate.
Valorile medii de plante recoltabile la hectar se stabilesc în limitele de:
– 45.000-60.000 plante la hectar la hibrizii timpurii;
– 40.000-55.000 plante la hectar la hibrizii semitimpurii;
– 40.000-50.000 plante la hectar la hibrizii tardivi.
Limita superioară a densității se stabilește pe parcelele bine aprovizionate cu apă sau cu aport freatic și pe cele cu fertilitate naturală ridicată.
În condiții de irigare, densitatea crește cu 10.000-15.000 plante la hectar, iar în situația când porumbul este cultivat pe soluri cu fertilitate scăzută și slab aprovizionate cu apă, densitatea se reduce până la 30.000-35.000 plante la hectar.
Cantitatea de sămânață necesară pentru cultivarea unui hectar cu porumb este cuprinsă între 15 și 25 de kilograme la hectar, în funcție de calitatea materialului semincer.
Distanța între rânduri este de regulă de 70 cm. În cazul când irigarea culturii se face prin brazde, distanța crește la 80 cm, cu modificările cuvenite pentru întreținerea și recoltarea porumbului.
Adâncimea de semănat variază în funcție de mai mulți factori, dar în general este cuprinsă între 5 și 8 cm, în funcție de textura solului, temperatura și umiditatea acestuia.
Lucrările de îngrijire
Prin lucrările de îngrijire se asigură o bună răsărire și creștere a plantelor de porumb, se asigură combaterea buruienilor, a bolilor și a dăunătorilor, conservarea apei în sol, asigurarea apei prin irigație etc. Se va avea în vedere că porumbul este o cultură sensibilă la îmburuienare, în special în primele faze de vegetație.
Combaterea buruienilor și diminuarea gradului de infestare cu buruieni sunt posibile numai prin respectarea asolamentelor și executarea tuturor lucrărilor solului la cel mai înalt nivel calitativ.
În acțiunea de combatere a buruienilor se folosesc atât metode agrotehnice clasice (lucrarea cu sapa rotativă sau cu grapa cu colți, prașile manuale și mecanice), cât și metode chimice, prin aplicarea erbicidelor și – cazul ideal – aplicarea împreună a celor două metode.
a) Lucrarea cu sapa rotativă se efectuează înainte de răsărire sau când porumbul are 4-6 frunze, când solul este zvântat și numai după ce s-a ridicat roua.
Sapa rotativă mobilizează solul pe adâncimea de 3-6 cm, iar agregatul se deplasează cu o viteză de 11-13 km/h, realizând 35-40;
b) Prașilele trebuie să se efectueze la adâncimea minimă care să asigure distrugerea buruienilor. Dacă se lucrează mai adânc, se răscolește inutil solul, care se usucă, iar cuțitele taie sau vatămă rădăcinile porumbului. Se recomandă efectuarea a trei prașile mecanizate, cu cultivatorul, și a două prașile manuale, cu sapa, pe rând.
Ele urmăresc distrugerea buruienilor, îmbunătățirea permeabilității și a regimului aerohidric ale solului;
c) Aplicarea lucrărilor de întreținere clasice, în număr redus, împreună cu metodele chimice de combatere, și acestea în cantități reduse;
d) Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului asigură importante sporuri de producție.
Administrarea erbicidelor se face diferențiat, în funcție de rotația culturilor, de tipul de sol și de compoziția floristică a speciilor de buruieni predominante.
Combaterea buruienilor se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat, și tratamente în perioada de vegetație.
Frecventele perioade secetoase din primăvară impun folosirea și încorporarea în sol a erbicidelor volatile, de tipul Diizocab și Eradicane. Pentru folosirea erbicidelor nevolatile, de tipul Mecloran, Lasso, Guardian, Dual etc., acestea se aplică în perioade mai umede sau în zonele cu precipitații asigurate.
Prevenirea și combaterea bolilor și a dăunătorilor specifici culturii de porumb
Pentru prevenirea fenomenului de putrezire a semințelor în sol, se recomandă a se folosi sămânața tratată cu produse de tip Tiradin 75 (doză de 3 kg de produs comercial la tona de sămânță), Tiramet 60 PTS (3 kg la tona de sămânță), Beret 360 MLX (1,25 kg la tona de sămânță) sau alte substanțe indicate de specialiștii fitosanitari.
În vederea limitării pagubelor provocate prin:
– putrezirea și frângerea tulpinilor la maturitate (Fusarium spp.) – pătarea și uscarea frunzelor (Helminthosporium turciucm); – putrezirea bacteriană a tulpinii (Erwinia carotovor) – apariția tăciunilor (Sorosporium holci-sorghi și Ustilago Maydis) se vor respecta cu strictețe următoarele măsuri agrofitotehnice: rotația, epoca de semănat, densitatea și fertilizarea echilibrată.
Referitor la unii dăunători, cum ar fi gărgărița frunzelor (Tanymecus dilaticollis) și viermii-sârmă (Agriotes spp.), putem afirma că sunt cei mai periculoși pentru cultura de porumb, iar pentru combaterea lor se pot folosi următoarele tratamente: pentru gărgărița frunzelor, sămânța se va trata cu substanțe de tipul Furadan 35 St, Diafura, 35 St, Carbodan 35 ST, (în doză de 28 l/t sămânță), iar împotriva viermilor-sârmă, sămânța se va trata cu substanțe de tipul Seedox 80 WP (12,5 kg/t sămânță) Furadan 35 ST, Diafuran 35 St, Carbodan 35 ST (în doză de 28 l/t sămânță), Promet 400 CS (25 l/t sămânță) sau alte substanțe indicate de către specialiștii fitosanitari.
Recoltarea culturii de porumb pentru boabe
Perioada optimă de recoltare mecanizată sub formă de știuleți începe la coacerea deplină a boabelor, când acestea au acumulat cea mai mare cantitate de substanță uscată și au conținutul în apă de aproximativ 30%, și se încheie când conținutul în apă ajunge la 24-26%. În continuare, recoltarea porumbului sub formă de știuleți se execută manual, pentru evitarea pierderilor prin scuturarea boabelor. Determinarea momentului când porumbul a ajuns la maturitate se poate efectua și în lan, prin metode organoleptice, însă criteriul sigur rămâne analiza conținutului în apă al boabelor.
Recoltarea mecanizată a porumbului sub formă de boabe începe când conținutul în umiditate al boabelor este cuprins între 20 și 25% și se execută cu combinele de cereale echipate special sau cu combine din import. Boabele rezultate trebuie să aibă puritate mai mare de 98%, iar proporția boabelor vătămate să nu depășească 8%. Este necesar ca, imediat după recoltarea boabelor, acestea să fie introduse în procesul de uscare, pentru că altfel, din cauza umidității ridicare, se încing, iar calitatea acestora se diminuează.
Victor Vătămanu
