Marian Cioceanu, președinte, și Damian Dragomir, vicepreședinte Asociația Bio România
În urma aderării la marea familie europeană, România putea beneficia de un sprijin substanțial pentru agricultura ecologică și prin aceasta se putea dezvolta spațiul rural în mod durabil.
Din cauza eșecului autorităților și lipsei de putere de coagulare și de lucru în echipă, sectorul de agricultură ecologică nu a reușit să justifice în fața partenerilor europeni necesitatea susținerii și în România a acestui tip de agricultură.
De ce Comisia Europeană promovează agricultura ecologică?
Politica Agricolă Comună a Comisiei Europene menționează susținerea agriculturii și a mediului înconjurător ca fiind un obiectiv strategic-cheie. Comisia crede că agricultura ecologică contribuie și poate contribui la atingerea acestui obiectiv și s-a angajat să susțină scopurile agriculturii ecologice, inclusiv protecția mediului înconjurător și dezvoltarea rurală. Calitatea înaltă a produselor pe care le creează acest sector recomandă agricultura ecologică pentru susținerea CE.
În primii doi ani de la aderare, România a pierdut sume considerabile din partea UE.
În Grecia, pentru un hectar cultivat în sistem ecologic fermierul primește 600 de euro.
Dacă României i s-ar fi acordat 300 de euro per hectar în anii 2007 și 2008, fermierii ecologi ar fi încasat pentru cele peste 200.000 ha circa 120 de milioane de euro, însă cu siguranță că suprafața exlpoatată în sistem ecologic s-ar fi dublat până în prezent.
De aceea, în anul 2008 a luat ființă Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică “Bio România”, organizație care are menirea de a lupta spre a dezvolta acest concept și de a promova agricultura ecologică.
Asociația “Bio România” este o asociație interprofesională, ce reprezintă și armonizează interesele întregii filiere din agricultura ecologică românească. Dintre membrii fondatori, cu reprezentativitate la nivel național, amintim: Asociația Bioterra, prima asociație de profil, cu peste 10 ani de activitate în domeniu, care are peste 3.000 de membri, Biocoop Sibiu și Escarprod (peste 300 de membri), societăți comerciale care dețin o pondere importantă în exportul produselor agricole românești, certificate ecologic – EcoMarket Transilvania, comercianți în domeniu – Naturalia Impex, Shalom BioFood, persoane și personalități care și-au adus contribuția la promovarea acestui nobil mod de producție agricolă – prof. Petre Popacostea, primar Nagy Miklos, primar Pandea Nicolae, lector universitar Giuliano Tevi etc. Nu în ultimul rând, credința și speranțele izbândei acestui proiect în România se leagă și de faptul că, încă de la începutul demersurilor, grupul de inițiativă a fost sprijinit de Mitropolia Ardealului, prin implicarea directă a Înalt Prea Sfințitului Laurențiu, care este membră fondatoare a Asociației “Bio România”.
În data de 3 iulie 2008, au fost semnate documentele de constituire a asociației, la sediul Mitropoliei Ardealului din Sibiu, ocazie cu care a fost adoptată “Declarația de la Sibiu”, în care sunt expuse obiectivele majore ale “Bio România”.
Rămânând consecvenți obiectivelor asumate, am inițiat câteva proiecte, având convingerea că ele împlinesc și viziunea dvs. despre o alimentație sănătoasă, despre o dezvoltare durabilă a mediului rural românesc, în special transformarea numeroaselor gospodării agricole de subzistență în mici ferme moderne și rentabile. Este necesară atragerea fondurilor europene și în acest domeniu de “agricultură ecologică”. Păstrarea biodiversității, prin practicile agricole, este subvenționată prin Pachetul 4, din cadrul măsurii de agromediu. Din păcate, această măsură, prin care se acordă 130 euro/ha, nu a fost cunoscută nici de fermierii din agricultura convențională, care ar fi dorit să folosească în tehnologie îngrășămintele verzi, dar nici de fermierii certificați ecologic, care o aplică încă de la începutul perioadei de conversie către modulul de producție ecologic.
Prezentăm în continuare câteva dintre proiectele ce au nevoie de sprijinul tuturor pentru a putea fi implementate: „Solar pentru producerea legumelor în sistem ecologic”. Acest proiect-tip vizează :
-proprietarii de pensiuni agroturistice
-proprietarii gospodăriilor de subzistență care dețin o suprafață de minimum 500 mp de teren
-școlile și bisericile din spațiul rural Costul va fi de aproximativ 10.000 de euro, pentru un modul de 500 mp, cu folie izolantă garantată minimum 5 ani și sistem de fertirigare, care asigură o producție, de exemplu, la tomate în sistem ecologic de 300 t/ha, adică într-un solar de 500 mp se pot obține 15.000 kg/roșii/sezon.
Modulul de 500 mp este format din două tronsoane, cu dimensiunile 8 x 30 m. Acest fapt va permite o rotație a culturilor și o asortimentare a legumelor, astfel încât prevenirea bolilor și dăunătorilor să fie maximă.
Tehnologia legumelor în sistem ecologic solicită o manoperă mai mare și input-uri mai reduse, exact condițiile de care dispun gospodăriile de subzistență.
În comuna Ștefan Cel Mare, din județul Călărași, în parteneriat cu primăria (membru fondator al asociației), dorim să inființăm prima cooperativă agricolă producătoare de legume ecologice, care să preia, să sorteze, să ambaleze și să distribuie pentru supermarketuri legume ecologice. Cererea în aceste rețele de magazine este foarte mare și, din calculele făcute, prețurile legumelor ecologice românești vor fi comparabile cu prețurile legumelor „convenționale” importate.
Din analizele făcute, soluția financiară ideală pentru implementarea acestor module de 500 mp de solarii în sistem ecologic pentru gospodării de subzistență este aceea de obținere a unui împrumut cu dobândă de 5%, prin „Programul Fermierului”. Prin Ordinul 430/2008, cu modificăriile ulterioare, acest tip de investiție nu era eligibil.
Cunoscând preocuparea autorităților pentru transformarea gospodăriilor de subzistență în microferme rentabile, care să asigure și o dezvoltare durabilă a satului românesc, solicităm ca producția legumelor în sistem ecologic să fie una prioritară și acest domeniu să fie adăugat acelor activități agricole care pot beneficia de prevederile legii 231/2005 – Programul Fermierului, care a fost inițiat de ANCA încă din octombrie 2004.
Din cauza formalitățiilor, avizelor și autorizațiilor necesare unei construcții, nu este rentabil ca beneficiarul acestui proiect-tip să solicite cofinanțarea din fonduri europene.
Din acest motiv, proiectul trebuie să fie eligibil prin „Programul Fermierul” și este nevoie să fie inclus în anexa 2 – Tipuri de investiții care nu beneficiază de finanțare din fonduri europene acordate în baza Legii 231/2005.
În cazul investițiilor în solarii de peste 1.500 mp, ce produc legume în sistem ecologic, se poate solicita cofinanțare din fonduri europene, mărimea investiției, corelată cu producția obținută, justifică perfect costurile specifice suplimetare impuse de legislația în vigoare. Pe același principiu al proiectelor tip, având ca obiectiv transformarea gospodăriilor de subzistență în microferme rentabile, și în armonie cu mediul înconjurator, asociația analizează și alte proiecte similare, cum ar fi:
-microlivada ecologică microferma vaci de lapte în fermă de găini ouătoare în sistem fermă de pui de carne în sistem stupină în sistem ecologic Apreciem și noi preocupările Guvernului în ceea ce privește contracararea efectelor crizei economice. Suntem de acord cu propunerea de a sprijini financiar cu 400 lei/ha achiziționarea îngrășămintelor chimice, de care să poată beneficia și fermierii certificați în sistemul de agricultură ecologică, deținători ai unei suprafațe de peste 220.000 ha, prin achiziționare de îngrășăminte admise în agricultura ecologică.
sistem ecologic ecologic ecologic
Unul dintre obiectivele majore ale Asociației “Bio România”, menționat în Statutul Asociației și în “Declarația de la Sibiu”, a fost acela de a fi un partener de dialog activ și constructiv cu autoritățile competente ale statului.
Pentru realizarea acestui obiectiv, am organizat, la data de 6 februarie, Conferința de la Sibiu, cu sprijinul Mitropoliei Ardealului, la finalul căreia am putut constitui grupul de lucru care va contribui la elaborarea Planului național de dezvoltare a agriculturii ecologice.
