În data de 19 mai 2008, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), împreună cu Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) a organizat o conferință internațională cu tema „Biotehnologii agricole – Plante modificate genetic“.
România – țară exportatoare de șrot
La conferință au participat experți de recunoaștere internațională: dr. Claudia Paoletti, membru al Grupului de Lucru pentru OMG, al Autărității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), și dr. Clive James, director executiv și unul dintre fondatorii Serviciului Internațional de Achiziție a Agro-biotehnologiilor Aplicate (ISAAA), organizație nonprofit, înființată pentru a înlesni transferul biotehnologiei din agricultură din țările industrializate către agricultorii lipsiți de resurse din țările în curs de dezvoltare. De asemenea, în cadrul conferinței, au mai luat cuvântul dl Păun Otiman, dl Lucian Buzdugan, dl Adrian Rădulescu și dna Elena Badea. Deși invitat să participe la eveniment, ministrul Mediului și Dezvoltării Rurale, dl Attila Korodi, nu a onorat invitația.
În deschiderea conferinței, dl Hera, președintele ASAS, a subliniat importanța cercetării în domeniul agricol și că timp de opt decenii cercetarea științifică din România s-a dezvoltat în ritmul progresului mondial: ameliorare și aplicarea biotehnologiilor. De asemenea, a accentuat faptul că România poate deveni din țară importatoare de șrot în țară exportatoare. În acest context, poziția României – țară cu potențial agricol considerabil – poate răspunde într-o oarecare măsură crizei agroalimentare și energetice existentă la nivel mondial, creșterii prețurilor la alimente și competiției dintre materiile prime destinate hranei animalelor sau producerii de biodiesel. Fermierii români au abordat curajos tema OMG și au înțeles posibilitatea coexistării culturilor.
În numele lor, a vorbit dl Marcel Cucu, președintele LAPAR: „Producătorii agricoli din România sunt interesați de aplicarea cercetătorilor din domeniul biotehnologiei și de eventualul impact al acestor aplicații asupra mediului și sănătății umane. Acest curs al evoluției activității agricole nu poate fi ignorat de agricultori conștienți de beneficiile directe, dar și pentru viitorul omenirii și solicită accesul la aceste tehnologii, în deplină concordanță cu legislația europeană, care consfințește dreptul de a alege, prin reglementări privind coexistența sistemelor de producție, pentru creșterea competitivității și reducerea decalajelor.
Ei au avut șansa de a cultiva OMG până în 2007, cu rezultate remarcabile, soia MG – produs ce constituie cea mai importantă sursă de proteină vegetală la nivel mondial și care este importat pe scară largă în UE. România, cu peste 4 milioane de agricultori și cu un sector agricol considerabil, poate beneficia de pe urma acestor tehnologii în expansiune, în condițiile în care în Europa, ca și pe celelalte continente, se practică legal oricare dintre sistemele de cultură: convențională, ecologică sau biotehnologică“.
Culturile MG – riguros studiate
Autoritățile internaționale recunosc riscurile potențiale ale OMG. De aceea documentațiile tehnice ale diferitelor companii sunt verificate riguros, conform standardelor și reglementărilor stabilite.
Recoltele obținute din plantele modificate genetic sunt producțiile cel mai intens controlate. Exigențele abordate de către EFSA cu privire la OMG au ca scop siguranța alimentară și, o dată ce aceste plante modificate genetic sunt acceptate de către această organizație, nu mai există îndoieli privind siguranța lor. În cadrul atribuțiilor EFSA, sunt cuprinse și cele de identificare a riscurilor pentru sănătatea umană și animală; efectuarea de studii științifice; colectarea și analizarea de date; elaborarea de rapoarte științifice; consiliere științifică și suport tehnic în toate domeniile asupra siguranței alimentelor și a furajelor; furnizarea de informații și comunicarea riscurilor.
Ana Mustățea
