Biotehnologiile, indiferent de natura lor – industrială, medicală, farmaceutică, alimentară sau agricolă – reprezintă un domeniu de vârf al economiei.
Astfel, industria biotehnologică reprezintă un segment cu o creștere globală rapidă, care își are aplicarea în diverse sectoare de activitate.
Dr. univ. drd. Cristian Popescu, Universitatea din Pitești
Căpșunul este una dintre speciile pomicole care prezintă un interes economic și alimentar deosebit datorită potențialului mare de producție, plasticității ecologice, precocității foarte ridicate, calității fructelor, conținutului în vitamina C și în alte substanțe utile pentru alimentația omului. În acest sens, se impune perfecționarea și elaborarea continuă a tehnicilor de înmulțire a speciilor horticole prin studii de cercetare și dezvoltare.
Căpșunul se poate înmulți atât pe cale vegetativă, cât și pe cale generativă.
Înmulțirea vegetativă se realizează prin stoloni și microînmulțire in vitro și constituie metoda generalizată de producere a materialului săditor la căpșun. Înmulțirea pe cale generativă se folosește în ameliorare și la unele specii decorative. Schema de producere a materialului săditor de căpșun impune obținerea unor plante libere de virusuri, de înaltă calitate biologică, ce se poate realiza prin elaborarea unor biotehnologii competitive.
Practicarea culturii in vitro presupune existența unui spațiu amenajat și echipat corespunzător, dar și personal calificat.
Înmulțirea căpșunului prin culturi in vitro presupune parcurgerea următoarelor faze tehnologice: inițierea culturii in vitro, multiplicarea in vitro, înrădăcinarea in vitro, aclimatizarea vitroplantelor.
Inițierea culturilor in vitro reprezintă un factor determinant în reușita aplicării biotehnologiilor in vitro. De reușita acestei activități din cadrul metodologiei de aplicarea a biotehnologiilor in vitro depinde eficiența următoarelor stagii sau faze din cadrul microînmulțirii in vitro. Eficiența inițierii culturilor in vitro se exprimă prin procentul de explante crescute și calitatea acestora.
Inițierea culturilor in vitro
presupune parcurgerea mai multor etape: recoltarea și dezinfecția materialului biologic, prelevarea și sterilizarea mediilor nutritive, a vaselor de cultură și a instrumentarului, precum și prelevarea și inocularea explantelor.
Momentul de prelevare a explantelor de căpșun este după apariția filamentelor.
Pentru faza de inițiere a culturii in vitro se utilizează filamente neînrădăcinate.
Explantele folosite pentru inițierea culturii sunt prelevate din vârfurile de creștere a filamentelor. Prelevarea explantelor se execută foarte rapid, pentru a preveni deshidratarea și oxidarea acestora.
Dezinfecția materialului biologic se realizează cu alcool etilic de 94°, după care se clătește cu apă distilată sterilă și se continuă dezinfecția cu hipoclorit de sodiu 6%. Sterilizarea instrumentarului se face la temperatura de 120°C, timp de două ore, iar mediile nutritive repartizate în vasele de cultură sunt sterilizate prin autoclavare, la o atmosferă (121°C), timp de 20 minute.
Reușita inițierii culturii in vitro se reflectă prin procentul de plante crescute, evitându-se apariția infecțiilor.
Scopul principal al fazei de multiplicare in vitro este creșterea ratei de multiplicare în condițiile menținerii stabilității genetice a materialului. Mediile de cultură din această fază vor conține, în special, fitohormoni de creștere ce stimulează formarea părții aeriene a plăntuțelor și inducerea rizogenezei. În acest sens, în procesul de stimulare a formării lăstarilor și creșterii ratei de multiplicare se vor utiliza citochinine în diferite concentrații. Principalele citochinine folosite în faza de multiplicare in vitro sunt: adenina, adenina – sulfat, benzil – amonipurina, chinetina, difenilureea, 2 iP – izopentil – adenina, zeatina. Microplantulele obținute în faza de multiplicare se vor detașa individual și se vor inocula pe medii nutritive de înrădăcinare.
Faza de înrădăcinare in vitro,
de pregătire a materialului pentru trecerea in vivo, constă în reducerea lăstăririi axilare, stimularea alungirii lăstarilor și inducerea formării rădăcinilor. Mediile de cultură din această fază conțin în special fitohormoni de creștere, ce stimulează inducerea rizogenezei. În acest sens, în procesul de stimulare a formării rădăcinilor se vor utiliza în special auxine, în diferite concentrații.
Faza de aclimatizare este cea mai dificilă etapă în producerea materialului de înmulțire. Lăstarii înrădăcinați sau cu primordii de rădăcini sunt trecuți în amestecuri de pământ sau alte materiale și apoi menținuți într-un spațiu caracterizat prin umiditate relativă ridicată și temperatură controlată.
Cultura in vitro a căpșunului reprezintă o alternativă competitivă la tehnologia clasică de producere a materialului săditor de înaltă valoare biologică.
Respectarea cu strictețe a procedurilor de lucru ale culturii in vitro asigură succesul biotehnologiei căpșunului.
Nicoleta Burtan
