România are nevoie de irigații, deoarece schimbările climatice din ultimele două decenii au condus la modificări esențiale privind regimul temperaturilor și al precipitațiilor. A apărut pericolul unui fenomen cu efecte dezastruoase: deșertificarea. Din ce în ce mai mult se intensifică procesul de aridizare, fenomen care este premergător fenomenului de deșertificare pentru importante zone de cultură din sudul țării. Semnalele apărute din ce în ce mai vehement în presă și pe Internet demonstrează importanța care se acordă acestor fenomene și propun soluții pentru reducerea și chiar stoparea acestora.
În 15 mai 2009, pe site-ul Mediafax, sub titlul „Seceta afectează Europa de Est”, firma franceză de analiză „Strategie Grains” prevede scăderea recoltei de cereale în 2009 la 290 de milioane de tone, volum redus cu 7% față de 2008, deoarece lipsa de precipitații a redus potențialul agriculturii în Europa de Est. Volumul preconizat a se obține este cu 4,5 milioane de tone mai mic decât cel previzionat.
Iată că nu numai România este afectată de secetă, ci întrega Europă de Est.
În România, până acum câtiva ani fenomenele amintite se regăseau în sudul extrem al țării. Astazi, lipsa precipitațiilor se resimte în multe zone ale țării, zone care aveau asigurat factorul apă, factor necesar cultivării de specii agricole.
În „Adevărul” din 19 mai 2009, sub titlul „În plină criză, ne lovește seceta”, este prezentată situația reală a agriculturii din județele afectate de lipsa precipitațiilor, și anume: Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Constanța, Mehedinți.
În 20 mai 2009, pe site-ul Agroaliment, se arăta că „în Bihor, culturile de primăvară și toamnă vor fi compromise dacă nu plouă”. În 21 mai 2009, pe același site se prezinta situația din județul Hunedoara, unde precipitațiile din luna mai sunt de 20 de ori mai reduse decât în 2008.
În 25 mai 2009, Florin Povarna, reprezentant DADR Argeș, prezintă starea de vegetație a culturilor agricole din județul Argeș în condiții de secetă.
Tot la această dată apar în publicațiile românești articole de genul: „În județul Iași, seceta afectează culturile de cereale”, „Deversări controlate, pentru combaterea secetei, în județul Galați”, „Culturile de primăvară sunt afectate de secetă în județul Timiș”.
În 26 mai 2009, apar articolele: „În Maramureș, seceta îi determină pe țărani să-și vândă animalele”, „În județul Alba, se înregistrează cea mai secetoasă primăvară din ultimele decenii”.
În 27 mai 2009, în ziarul „Adevărul“ se arăta că „temperaturile ridicate fac ravagii pe ogoarele din Olt. Sute de mii de hectare de porumb și floarea-soarelui sunt amenințate de secetă, iar recolta de grâu riscă să fie compromisă”.
Tot la această dată, Ion Pleșea, director al Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare Dâmbovița, arăta că „sisteme de irigații sunt în conservare, iar după 20 de ani de nefuncționare, nu cred că mai pot fi folosite, sunt și uzate moral, atât pompele, cât și motoarele”.
Horia Ungur, coordonator al Centrului local Cluj-Napoca al APIA, consideră că „din punct de vedere al resurselor
DA!
agricole, România are o poziție privilegiată, terenul arabil reprezentând 39,5% din țară ca suprafață totală.
România poate redeveni o putere agricolă a Europei”.
Aceeași opinie s-a desprins și din cuvântul ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, care la conferința de presă desfășurată în data de 28 mai 2009 a prezentat strategia ministerului în domeniul irigațiilor pentru perioada 2009-2013. Iată că, la nivel de minister, problema combaterii secetei și a deșertificării a devenit prioritate pentru perioada imediat următoare, iar analiza făcută a demonstrat că “pentru România, actualul sistem de irigații este unul energofag, care trebuie nu numai reabilitat, ci și gândit în spiritul înlocuirii acestuia”. Pentru a avea o agricultură competitivă și pentru a contracara efectele secetei, ministrul Sârbu consideră că „avem nevoie de un sistem de irigații integrat, care să țină cont de condițiile specifice de mediu și în arhitectura căruia să se implice mai multe instituții: Administrația Națională de Meteorologie, Ministerul Economiei etc.”.
Deoarece s-a căzut de acord că prețul unui metru cub de apă este destul de mare, ministrul Sârbu a propus înființarea unei comisii mixte, care să analizeze și să reducă tariful pentru energia electrică folosită pentru irigații.
Fiind de acord că România are nevoie de irigații, ministrul Ilie Sârbu consideră că „țara noastră poate să producă pentru 80 de milioane de oameni, acesta este potențialul agricol al României”. Cu o condiție: să putem iriga culturile!
Victor Vătămanu
