FNPAR consideră că, din punct de vedere științific și tehnic, argumentele asociațiilor anti-OMG sunt lipsite de rigoare și sunt pline de diletantism, nu există în prezent nici un motiv pentru a scoate din cultură toate plantele modificate genetic, cum nu există nici un motiv de a accepta toate plantele modificate genetic, fără însă a analiza fiecare caz în parte.
Daniel BOTĂNOIU, director executiv FNPAR
Noi credem că este iarăși o încercare de manipulare grosolană a opiniei publice, care nu duce decât la diminuarea competitivității agricultorilor români și la scăderea veniturilor acestora.
Astfel de comunicate nu produc decât confuzie și nu pot aduce decât decizii care vor prejudicia România, din punct de vedere economic, al mediului înconjurător, social, al locurilor de muncă.
Importurile de materii prime sau subproduse provenite din culturi modificate genetic continuă să fie permise. În acest context, producătorii români sunt privați de instrumentele inovatoare care să le permită protejarea culturilor de atacul dăunătorilor, să le permită obținerea de producții superioare calitativ și ameliorarea continuă a practicilor de cultură, înainte de a limita impactul lor asupra mediului.
O dată cu emiterea autorizațiilor asincrone, Europa oferă avantaje extraordinare de competitivitate porumbului din SUA, Argentina, Brazilia etc., oferindu-i sectorului de creșterea animalelor furaje provenite din organisme modificate genetic. Pe termen mediu și lung, această distorsionare a competiției va avea repercusiuni asupra întregii filiere agricole și agroalimentare europene.
Cum vă imaginați că țările care exportă astăzi în Europa soia și porumb nu fac nici un efort în direcția modificării strategiilor lor comerciale, nu fac eforturi către transformarea acestor producții și reanalizarea comerțului cu produse transformate (păsări, porc etc.). Dacă există piață, și aceasta este și sigură, atunci este bine să stimulăm decidenții politici să acționeze în direcția actuală, în care producătorilor agricoli europeni li se ia dreptul de a decide asupra tehnologiilor, însă europenilor li se impune să consume produse provenite din organisme modificate genetic. Aceasta este filozofia americană, care nu poate fi acuzată de lipsă de pragmatism!
Nu îmi amintesc ca ONG-urile ecologiste să fie atât de „pornite” în SUA, Brazilia, Argentina, China, Ucraina, India etc. referitor la plantele modificate genetic, ci ele sunt extrem de active doar în statele din spațiul comunitar. Oare în statele menționate nu sunt oameni care sunt foarte atenți la ceea ce mănâncă?
Există o întrebare, la care nu am primit răspuns de foarte mult timp, și anume: de ce ONG-urile ecologiste de la noi, după interzicerea cultivării soiei modificate genetic, nu au rămas în continuare virulente și în directia importurilor de soia sau derivate ale acesteia provenite din plante modificate genetic?
Agricultorii sunt capabili să gestioneze coexistența acestor plante în cadrul filierelor și să evite distorsiunile de concurență ce pot apărea în diferite bazine de producție europene.
Două tipuri de modificări genetice principale au fost utilizate, și anume: toleranța la insecte a plantelor de cultură (69%) și rezistența la erbicide (18%) sau cele două combinate (13%).
Trebuie să ne gândim însă la un singur lucru: scoaterea soiei modificate genetic din cultură a dus la pierderi de 1,2 miliarde euro anual pe întreaga filieră în România!
Au soluții „agenții verzi” pentru compensarea acestei sume, au soluții pentru evitarea abandonării terenurilor agricole, au soluții pentru evitarea pauperizării și migrației, au soluții pentru asigurarea de alimente suficiente, sigure calitativ și la prețuri rezonabile oferite consumatorilor, au habar de ceva?
