Autorizarea unei noi varietăți de soia modificată genetic pentru utilizare în furaje și alimente

​La data de 4 iulie 2025, Comisia Europeană a emis o decizie oficială de autorizare pentru utilizarea unei noi varietăți de soia modificată genetic (MG), destinată exclusiv importului și procesării în scopuri alimentare și furajere. Autorizarea, valabilă pentru o perioadă de zece ani, vine în urma unei evaluări științifice exhaustive realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că respectiva varietate este echivalentă din punct de vedere al siguranței cu soia convențională.

​Noua varietate de soia MG prezintă trăsături genetice specifice, cel mai probabil legate de toleranța la erbicide cu spectru larg sau de rezistența la patogeni, caracteristici care susțin o productivitate ridicată și o eficiență agronomică superioară în țările cultivatoare (în special în emisfera sudică). Evaluarea EFSA a inclus date toxicologice, nutriționale și moleculare, precum și studii de interacțiune cu medii ecologice și biologice variate.
În conformitate cu legislația europeană, această varietate nu este autorizată pentru cultivare în UE, ci doar pentru import, procesare și utilizare în compoziția furajelor și produselor alimentare procesate.
 
Reglementări privind trasabilitatea și etichetarea
Produsele alimentare și furajere ce conțin ingrediente derivate din OMG-uri trebuie etichetate în mod explicit, în cazul în care proporția acestora depășește pragul de 0,9%.
În paralel, lanțul de aprovizionare trebuie să respecte cerințele privind trasabilitatea completă, de la importator la utilizatorul final (fabricant de furaje sau procesator alimentar). Aceste prevederi asigură transparența comercială și respectarea dreptului consumatorului de a alege.
 
Impact asupra industriei furajelor și a agriculturii zootehnice din România
România este unul dintre cei mai mari importatori de șrot de soia MG din UE, utilizat în principal în nutriția animalelor monogastrice și în sectorul avicol.
În acest context, decizia Comisiei are o importanță strategică pentru continuitatea aprovizionării cu materii prime proteice, în special într-o perioadă marcată de volatilitate a prețurilor și de instabilitate geopolitică în piețele agricole globale.
Totodată, decizia subliniază dependența actuală a Europei de proteina vegetală provenită din afara spațiului comunitar. Acest fapt poate relansa discuțiile privind necesitatea consolidării unei strategii europene pentru proteina vegetală, prin susținerea culturilor autohtone de soia convențională, mazăre proteică sau lupin.
 
Poziția statelor membre și implicații politice
Procedura decizională a fost finalizată de Comisia Europeană în lipsa unei majorități calificate din partea statelor membre – o situație frecventă în cazul autorizării OMG-urilor, reflectând divergențele politice și culturale dintre țările UE. În lipsa unui consens, Comisia a fost obligată legal să emită o decizie, pe baza expertizei științifice.
Această situație confirmă menținerea unui cadru decizional bazat pe evidențe științifice, în pofida tensiunilor politice. De asemenea, reafirmă faptul că siguranța alimentară și predictibilitatea lanțurilor logistice rămân priorități majore în strategia agroalimentară europeană post-2027.

​Autorizarea noii varietăți de soia modificată genetic reprezintă un pas important pentru menținerea stabilității sectorului furajer european.
Deși nu modifică cadrul general de utilizare al OMG-urilor în UE, oferă procesatorilor și fermierilor o nouă opțiune validată științific, în condițiile unor cerințe stricte de trasabilitate, siguranță și etichetare.
În contextul discuțiilor tot mai intense despre reformarea PAC post-2027, despre autonomia proteică a Europei și despre adaptarea agriculturii la schimbările climatice, acest tip de decizie oferă o perspectivă clară asupra direcției în care se mișcă reglementarea tehnologiilor genetice la nivel european.
 
Prof. dr. Ioan Mureșan, specialist în biotehnologii vegetale, USAMV Cluj-Napoca, consideră că: „Evaluările EFSA sunt bazate pe metodologii științifice riguroase, iar rezultatele arată că această varietate MG nu prezintă riscuri semnificative față de soia convențională. Pentru cercetători, este important ca deciziile politice să rămână ancorate în date obiective, nu în percepții.”
Dr. Camelia Ionescu, nutriționist zootehnist la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Nutriție Animală Balotești, precizează: „Soia este principala sursă proteică în hrana păsărilor și porcilor. Fără acces la materii prime proteice consistente, industria zootehnică ar suferi pierderi majore. Varianta MG autorizată nu modifică valorile nutritive, dar oferă predictibilitate economică.”
Mihai Dobre, crescător de păsări și cultivator de cereale în județul Călărași, spune că: „Suntem dependenți de șrot de soia importat – știu că este modificat genetic, dar pentru mine contează calitatea și prețul. Cei care spun că fără MG ne descurcăm, probabil nu au avut niciodată în grijă 10.000 de capete de pui pe săptămână.”
La rândul său, Elena Iftime, fermier din Iași și membru într-o cooperativă agricolă, punctează că: „Ne-ar plăcea să avem o alternativă românească la soia MG, dar nu există un program susținut pentru culturile proteice autohtone. Autorizațiile de import sunt necesare pentru moment, dar trebuie să construim și o soluție internă.”
 
Autorizarea acestei varietăți de soia MG reflectă un echilibru între nevoile economice ale sectorului agricol și cerințele de siguranță ale consumatorului european.
În paralel, vocile din știință și agricultură atrag atenția asupra nevoii urgente de a investi în autonomie proteică și în comunicare transparentă cu publicul, pentru ca tehnologia să fie acceptată și integrată responsabil în lanțul agroalimentar european.