În data de 21 mai, la sediul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” (ASAS), a avut loc un seminar intitulat „Agricultura durabilă și impactul noilor tehnologii”. Evenimentul a fost organizat de Comisia Științifică de Biotehnologie a ASAS, în colaborare cu Ambasada Braziliei la București.
În deschiderea seminarului, a luat cuvântul acad. Cristian Hera, președintele ASAS, care a subliniat progresele pe care le-a realizat Brazilia în ultimii ani, datorate, în mare parte, aplicării ingineriei genetice. „În anii ’60, agricultura Braziliei era una rudimentară. Astăzi, ea înregistrează cele mai mari progrese.
Evoluția se înregistrează, în primul rând, în cazul bioetanolului obținut din trestie de zahăr, precum și în cel al biotehnologiilor”, a afirmat dl Hera. La nivel mondial, Brazilia ocupă locul al treilea, după Statele Unite ale Americii și Argentina, în ceea ce privește suprafața cultivată cu plante modificate genetic (MG). Cultura soiei ocupă 21 de milioane de hectare, iar 65% din producția obținută este MG. De altfel, Brazilia este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de soia MG din lume. Loc fruntaș ocupă și la exportul de cafea, suc de portocale, iar la carnea de vită deține poziția secundă.
Piața de desfacere a Braziliei este, în principal, Asia, iar produsele exportate sunt soia, porumbul, bumbacul și trestia de zahăr. 36% din exportul total al Braziliei provine din sectorul agricol.
În anul 1998, Brazilia avea o suprafață arabilă de 41,7 milioane ha. În doar 10 ani, aceasta a ajuns la 72 milioane ha.
Soia a fost cultura care a câștigat cel mai mult teren, ca urmare a utilizării biotehnologiilor (de la 13,1 milioane ha la 21 milioane ha în 2008). Porumbul se află pe locul doi, cu o creștere a suprafeței de 3 milioane ha. Plantațiile de trestie de zahăr ocupau, în 1998, o suprafață de 4,9 milioane de ha, iar anul trecut acestea se întindeau pe 7 milioane ha.
În Brazilia, sistemul de producție este cel cooperativist, foarte bine dezvoltat.
Problemele pe care le întâmpină sunt legate de infrastructura slab dezvoltată.
Din această cauză, cheltuielile de transport sunt mai mari față de cele înregistrate în alte țări.
De exemplu, costul de transport al unei tone de soia este cu 50% mai mare în comparație cu cel obținut în Statele Unite. În prezent, plantele modificate genetic acceptate în cultură sunt următoarele: soia RR, porumbul T25, MON 810, Bt11, Nk 603, GA 21, Herculex și bumbacul MON 531, LL 25, MON 1445, 281-24-236. Nu peste mult timp se așteaptă să fie aprobată cultivarea a încă cinci plante modificate genetic: este vorba de soia LL, orezul LL, porumbul MIR 162 și MON 89034, precum și bumbacul Bollgard II.
Tabel nr. 1
Țara
Spania Franța Republica Cehă Portugalia Germania Slovacia România Polonia Total
2005
53.225 ha 492 ha 150 ha
750 ha 400 ha – – 55.017 ha
2006
53.667 ha 5.000 ha 1.290 ha
1.250 ha 950 ha 30 ha
100 ha 67.187 ha
Un exemplu de urmat
Modul în care Brazilia promovează științele agricole poate fi model pentru celelalte țări.
„Brazilia este un exemplu de urmat, în special pentru țările cu potențial agricol ridicat, asemenea României.
Din cele 27 state ale Uniunii Europene, țara noastră ocupă locul șapte, iar din ultimele 10 care au aderat la UE, ne situăm pe locul doi”, a precizat dl Hera. La nivelul Uniunii Europene, există restricții de promovare a culturilor modificate genetic, deși, în cazul șrotului de soia, UE importă peste 40 de milioane de tone anual.
2007
75.148 ha 21.147 ha 5.000 ha
4.500 ha 2.285 ha 900 ha
350 ha (porumb) 320 ha 110.077
2008
79.269 ha – 8.380 ha 4.851 ha 3.173 ha 1.000 ha 7.146 ha (porumb) 3.000 ha 107.719
Suprafața ocupată în UE cu plante MG
110.000 ha (soia) 90.000 (soia)
Ana Mustățea
