Cătălin Corbea, administratorul fermei Totagro din Prundu, județul Giurgiu, consideră că floarea-soarelui în cultura a doua poate fi o opțiune profitabilă, însă numai în anumite condiții. Irigațiile, alegerea unor hibrizi timpurii și cu talie redusă, precum și posibilitatea recoltării cât mai devreme sunt, în opinia sa, elemente esențiale pentru reducerea riscurilor.
Gazdă a evenimentului Media Club organizat de Corteva Agriscience, fermierul a vorbit despre pasiunea pentru agricultură, provocările cu care se confruntă în prezent, importanța irigațiilor și experiența acumulată în cultivarea florii-soarelui în cultura a doua.
Administratorul fermei Totagro spune că agricultura este, înainte de toate, o pasiune pe care își dorește să o transmită și copiilor săi, care sunt implicați de mai mulți ani în afacerea familiei.
„Nu aș putea continua să fac agricultură fără fiii mei. Îmi doresc să aibă un business sustenabil și să fie cel puțin la fel de pasionați ca mine, pentru că nu este un domeniu ușor. În acest moment, cele mai mari cheltuieli într-o fermă sunt cele cu îngrășămintele și motorina. Din primăvară până acum, avem deja o creștere de 25% la îngrășăminte și aproape la fel și la motorină. Suntem în afara oricăror prognoze financiare pe care ni le-am făcut la înființarea culturilor”, a declarat acesta.
Exploatația lucrează aproximativ 3.000 de hectare, dintre care 2.000 de hectare sunt irigate.
Având acces la o sursă de apă, investițiile în sisteme performante de irigații au reprezentat o prioritate pentru exploatație.
Pentru irigarea culturilor, ferma utilizează sisteme de tip pivot Valley, cu un grad ridicat de automatizare. Monitorizarea, controlul și programarea lucrărilor de irigații pot fi realizate de la distanță, prin intermediul unei aplicații mobile.
„În ferma noastră, sistemul este foarte bine optimizat, iar stațiile funcționează fără operator, în mod automat, putând fi controlate și programate prin intermediul telefonului mobil.
Virgil, fiul meu cel mare, irigă în anumite perioade 1.000 de hectare în 24 de ore doar de pe telefon. Putem chiar să fertirigăm culturile, aceasta fiind una dintre cele mai eficiente modalități de valorificare a îngrășămintelor de către plantă. Pierderile sunt reduse, culturile răspund rapid la aportul de nutrienți, putem interveni în secvențe mici, la momentele potrivite, și putem remedia eventualele carențe”, a explicat fermierul.
Creșterea profitabilității – un obiectiv important
Datorită infrastructurii de irigații, Totagro urmărește să obțină trei culturi în doi ani pe suprafețele amenajate cu sisteme de irigare automatizate. În funcție de oportunitățile din piață și de rotația culturilor, fermierul optează pentru porumb sau floarea-soarelui în cultură succesivă.
În acest an agricol, din cele 1.200 ha destinate culturilor succesive, 900 de hectare au fost ocupate cu floarea-soarelui, iar 300 de hectare cu porumb.
Cătălin Corbea consideră că rentabilitatea florii-soarelui în cultura a doua trebuie analizată împreună cu rezultatele culturii precedente. În ferma sa, floarea-soarelui este semănată după orz, cultură pe care o consideră mai puțin costisitoare decât grâul.
„În opinia mea, floarea-soarelui în cultura a doua este profitabilă dacă privim lucrurile per ansamblu. Avem prima cultură de orz, care este o cultură ieftină și foarte profitabilă, prin prisma faptului că are costuri de înființare cu cel puțin 25% mai mici decât grâul.
După orz semănăm floarea-soarelui în cultura a doua, cu cheltuieli de producție cuprinse între 2.500 și 2.700 de lei/ha, fără costul recoltării. Obținem astfel două recolte importante, de orz și de floarea-soarelui, care în acest an sunt valorificate și la un preț foarte bun”, a susținut fermierul.
În același timp, el atrage atenția că floarea-soarelui în cultura a doua presupune riscuri importante, în special în anii în care condițiile climatice întârzie recoltarea.
„Floarea-soarelui în cultura a doua, în România, nu se poate face decât în condiții de irigat. Eu, ca fermier, n-aș putea să risc o suprafață foarte mare de floarea-soarelui fără irigație. Dacă semeni 5-10% din suprafața care a fost cu orz, îți poți asuma un risc, dar dacă vorbim despre suprafețe mari, irigațiile sunt necesare. Este o cultură foarte riscantă în ceea ce privește momentul recoltării, pentru că pot interveni ploi și, evident, vremea nu o putem influența. De aceea, trebuie să alegem, în primul rând, hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetație, timpurii sau semitimpurii”, a explicat Cătălin Corbea.
Fermierul consideră importantă și talia plantelor, având în vedere riscul de vijelii din perioada de vegetație și de recoltare.
„Este foarte importantă talia culturii. În partea de sud-est a României, în perioada de vară și la început de septembrie, sunt vijelii, iar situațiile în care cultura a căzut au fost frecvente. În consecință, trebuie să alegem hibrizi cu talie medie spre mică și să aplicăm regulatori de creștere”, a precizat acesta.
Un alt aspect pe care fermierul îl consideră important pentru cultura a doua este posibilitatea recoltării timpurii. În acest context, Corbea susține necesitatea unor soluții de desicare omologate pentru floarea-soarelui.
„Consider că trebuie făcute eforturi pentru omologarea unei soluții de desicant special pentru această cultură. Sunt sigur că la nivel mondial există astfel de soluții și o așteptăm și pe piața noastră.
Prin aplicarea unui desicant poți intra cu 7-10 zile mai devreme la recoltare, ceea ce constituie un avantaj major”, a afirmat fermierul.
Experiența anului trecut i-a confirmat riscul pe care îl presupune întârzierea recoltării. Din cele 800 de hectare cultivate cu floarea-soarelui în cultura a doua, doar 40 de hectare au fost recoltate în toamnă, cu o producție de 4 t/ha. Pe restul suprafeței, recoltarea a fost făcută în luna martie, cu o producție de numai 500 kg/ha.
În acest an, floarea-soarelui a fost înființată pe 20 iunie, prin tehnologii conservative, minimum-till și no-till. Fermierul estimează o producție de peste 3 t/ha și speră ca recoltarea să poată fi realizată la începutul lunii noiembrie, într-un scenariu optimist, sau în jurul datei de 15 noiembrie, în scenariul pesimist. Pentru înființarea florii-soarelui în sistem no-till sau minimum-till, fermierul va primi o bonificație deoarece reduce amprenta de carbon.
Genetica și tehnologia, esențiale pentru reducerea riscurilor
Pentru anul agricol 2027, ferma Totagro intenționează să crească suprafețele cultivate cu orz și grâu, pentru a putea extinde ulterior suprafața destinată culturilor succesive. Floarea-soarelui rămâne una dintre opțiunile luate în calcul, în contextul evoluției prețurilor.
Corbea atrage însă atenția asupra diferențelor dintre bonusurile oferite pentru floarea-soarelui high-oleică și avantajul de producție al hibrizilor convenționali. „Pentru anul agricol 2027 vrem să mai creștem suprafețele cultivate cu orz și grâu, pentru a putea avea o suprafață mai mare înființată cu cultura a doua. Cred că vom merge tot pe floarea-soarelui, pentru că estimăm că se va păstra nivelul bun de preț pe care îl are în comparație cu celelalte cereale. La floarea-soarelui high-oleică observăm însă o fluctuație a bonificației. Anul trecut a fost de 80 de dolari/t, iar anul acesta a scăzut la 25 de dolari/t, ceea ce nu mai este atractiv, pentru că acest preț nu acoperă diferența de producție pe care o poate asigura un hibrid convențional, mai productiv, față de unul high-oleic”, a spus fermierul.
În ferma Totagro, testarea geneticii noi face parte din strategia de reducere a riscurilor. Fermierul spune că a introdus în cultură un hibrid nou de floarea-soarelui de la Pioneer după ce acesta a oferit rezultate bune în testare.
„Pentru a performa trebuie să-ți înnoiești în permanență cunoștințele și să îmbunătățești tehnologiile de cultivare. De pildă, la floarea-soarelui cultură a doua am început să semănăm hibrizi de generație nouă, care au talie mai mică și sunt puțin mai timpurii. De ce? Pentru siguranță și liniște. Când ai, de exemplu, o cultură pe 1.000 de hectare, cu o talie de 2,5 metri, la o singură vijelie poți să nu mai găsești nimic în picioare. În schimb, când ai plante de 1,40 metri, unde ai aplicat și un regulator de creștere, stai fără emoții. Trebuie să punem în balanță și riscurile și astfel să luăm decizii, iar eu consider că, până la urmă, cea mai importantă este siguranța”, a explicat Cătălin Corbea.
Rapița, cultura cu cel mai ridicat grad de tehnologie
În ceea ce privește structura culturilor, fermierul consideră că rapița este cultura cu cel mai ridicat grad de tehnologie, dar și cu un nivel important de risc.
„Când rapița avea un preț foarte bun, noi cultivam 35% din suprafața exploatației. Anul acesta am micșorat suprafața de rapiță la 15%. Costul investiției este foarte mare, se obțin venituri, dar este, în același timp, și foarte riscantă.
Prefer floarea-soarelui, care de anul trecut are o evoluție foarte bună a prețului”, a precizat acesta.
Deciziile din fermă, adaptate rapid la piață
Capacitatea de adaptare la evoluțiile pieței reprezintă un alt element important în strategia fermei. Corbea spune că deciziile privind structura culturilor sunt luate în funcție de prețuri, oportunități și informațiile disponibile.
„Ne adaptăm foarte repede la piață. De pildă, anul acesta intenționam să cultivăm o suprafață mai mare de porumb, însă am decis rapid să semănăm o suprafață mai mare cu floarea-soarelui și astfel avem 900 de hectare însămânțate. Ne informăm în permanență, avem deschise paginile cu cotațiile bursiere dimineața și seara”, a concluzionat administratorul fermei Totagro.
Ana Ioniță
