Centrul de agrometeorologie din România - o premieră globală

​Elena Mateescu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a anunțat în cadrul conferinței Agri4Future faptul că în România s-au pus bazele unui centru de agrometeorologie care va aduce beneficii fermierilor prin faptul că vor avea la dispoziție informații prețioase pentru luarea celor mai bune decizii în desfășurarea activității agricole. Totodată, va reprezenta un instrument important în procesul de asigurare.

„Mă aflu astăzi printre colegi pentru că sunt de profesie inginer agronom, chiar dacă în ultimii 35 de ani mi-am desfășurat activitatea în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie și nu m-am îndepărtat de agricultură, dimpotrivă.
Am construit în acești ani și am adus în România primul centru de agrometeorologie, denumit Centrul European de Agrometeorologie - prima inițiativă de acest fel din lume.
Centrul este găzduit de România - stat membru în cadrul Regiunii Asociative VI a Organizației Metrologice Mondiale, și deținem și președinția acestei regiuni, iar acest lucru ne onorează pentru că putem să aducem proiecte de succes pentru fermieri, care au mare nevoie de informații. Clădirea este finalizată, am beneficiat de șapte milioane de euro din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, dar și din Programul de Dezvoltare Durabilă, astfel încât un ultim pas îl mai avem, și anume obținerea avizului ISU de funcționare.
Însă, noi am găzduit deja evenimente de pregătire pentru că în cadrul Comitetului Inter-Ministerial pentru Schimbări Climatice ne-am îndeplinit obligația anului 2025 să devenim hub regional de pregătire profesională în domeniul meteorologiei, agrometeorologiei și climatologiei. Am creat deja infrastructura pentru a găzduit personal, dar un centru are nevoie de IT Data Center performant, are nevoie de aplicații dedicate, pentru că s-au prezentat aici hărți tematice, modele de bilanț al apei în sol, indici de vegetație bazați pe tehnici satelitare, iar aceste lucruri vor fi furnizate fermierilor din România, și cu domeniul de aplicabilitate și pentru Europa, pentru că vom face schimb de informații cu toate serviciile meteorologice din Europa care implementează programul de agrometeorologie pentru monitorizarea rezervei de apă din sol”, a precizat Elena Mateescu, directorul general al ANM.
Potrivit acesteia, instituția va deveni un hub regional de pregătire profesională în domeniul schimbărilor climatice. Vor exista inițiative la nivel regional și vor fi lansate servicii de profil folositoare fermierilor în lupta lor împotriva schimbărilor climatice.
„Mă bucură faptul că, în sfârșit, fermierii pot să beneficieze de apa multă așteptată pentru că după o vară foarte secetoasă și o lună septembrie de asemenea foarte secetoasă, fermierii pot acum să-și înființeze culturile de toamnă sau pentru cei care deja le-au înființat să beneficieze de un aport de umiditate pentru o bună evoluție.
Vorbim des despre schimbările climatice și riscurile climatice. Aș dori să precizez faptul că în prima săptămână din luna octombrie am înregistrat deja recorduri. A căzut cantitatea de 104,4 litri/mp doar într-o săptămână comparativ cu 78,4 litri/mp cât ar fi trebuit să cadă pe parcursul întregii luni în zona Dobrogei.
Nivelul precipitațiilor din prima săptămână a lunii octombrie situează această lună ca fiind cea mai ploioasă din istorie, luând în calcul anul 1972, un an de referință pentru inundații. Iată că doar într-o săptămână, o zonă cunoscută ca fiind pretabilă la secetă, prin precipitațiile înregistrate în doar 24 - 48 de ore, au determinat ca această cantitate să fie pentru luna octombrie cea mai mare din istorie.
Avem nevoie de un sistem integrat de management al riscurilor la nivel național în agricultură, la care și Administrația Națională de Meteorologie să fie parte cu entitățile care gestionează informații specifice domeniului.
 
Administrația Națională de Meteorologie a fost una din cele cinci instituții selectate care vor beneficia de tehnologii noi bazate pe inteligență artificială pentru elaborarea de modelele de prognoză numerică la rezoluție fină, la mai puțin de 2,8 km.
Proiectul APTA - administrație performantă prin tehnologii avansate, va fi realizat în parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României în următoarea perioadă, astfel încât cu siguranță utilizarea acestor tehnologii și în România să ne ajute să fim în rândul țărilor mari europene și al centrelor mari de prognoza a vremii care deja aplică.
Fiind stat membru cooperant la Centrul European pentru prognoza vremii pe termen mediu, acest centru deja utilizează inteligența artificială în ceea ce înseamnă modelele de prognoză. Noi deja suntem beneficiarii ai acestor informații, dar ne dorim mai mult adică să rulăm în cadrul administrației un astfel de model adaptat României, pentru că relieful este unul foarte important, microclimatul diferențiat la nivel teritorial regional este unul foarte important și atunci observăm efecte ale cantităților mari de precipitații în funcție chiar și de rețeaua hidrografică sau în funcție de relief.”
 
Stații meteorologice automate amplasate în ferme
Potrivit directorului general al ANM, rețeaua de stații meteorologice automate va fi extinsă cu încă 400 de stații, dintre care 200 vor fi instalate în ferme.
„Ne aflăm în faza în care semnăm contractele de comodat cu fermierii astfel încât să trecem la instalarea acestor stații meteorologice în ferme și crearea comunicației cu sistemul actual de infrastructură SIMIN din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Nu ne vom opri aici. Iată că prin parteneriatul pe care îl vom semna astăzi cu Clubul Fermierilor Români vom avea, cu siguranță, noi oportunități de proiecte împreună, în parteneriat public - privat.
De altfel, Organizația Meteorologică Mondială pune accent pe această abordare, de a veni în comun instituții publice cu parteneri privați în slujba unui domeniu atât de afectat de schimbările climatice.”
 
Ana Ioniță