CEO Zone Timac Agro: «Fermieri, treceţi la alt nivel, uniţi-vă forţele şi creaţi produse cu valoare adăugată mai mare!»

Cu ocazia evenimentului anual organizat de Timac Agro România, filială a Grupului Roullier în ţara noastră, dl Adrian Drăgan, CEO Timac Agro România, Republica Moldova şi Ucraina, a îndemnat fermierii care au ajuns la un grad ridicat de capitalizare să treacă la alt nivel: să se asocieze şi să creeze companii care să producă şi să exporte produse cu valoare adăugată mai mare.

În cadrul prezentării sale, dl Drăgan i-a încurajat pe agricultori să identifice noi oportunităţi de dezvoltare, iar o scurtă analiză a balanţei comerciale a României ar putea să-i inspire pentru a descoperi noi domenii de afaceri şi să aducă o valoare adăugată mai mare produselor  lor. „Agricultura, chiar şi dezvoltată, este insuficientă pentru a avea o ţară dezvoltată. Valoare adaugată mai mare se obţine dacă obţinem produse alimentare finite şi nu materii prime“, este de părere reprezentantul companiei.  Cu toţii ştim că România are un potenţial agricol însemnat care astăzi nu este exploatat la maximum. Ocupăm locul 6 în Europa după suprafaţa agricolă, iar în PIB agricultura are o pondere de 4,8%. Şi cum acest domeniu este dependent de condiţiile meteorologice, putem avea un PIB «bun» doar dacă şi clima este favorabilă dezvoltării culturilor agricole. În ţările dezvoltate, precum Franţa sau Germania, ponderea agriculturii în PIB este de sub 1%. Agricultura Statelor Unite ale Americii are o podere de 1,2% în PIB. „Valoarea adăugată reală şi care arată dezvoltarea unei economii vine, în principal, din industrie şi servicii, iar cele financiare creează cea mai mare valoare adăugată în economie. În România, valoarea adăugată brută la hectar, însemnând profitul şi salariile, a continuat să crească, ajungând astăzi la circa 600 de euro. În alte ţări, valoarea este de aproximativ 1.000 de euro. Consider că am ajuns la o etapă în care ar trebui probabil să lucrăm diferit şi să exploatăm altfel potenţialul României, astfel încât să dublăm cifra de afaceri şi valoarea adăugată în agricultură. Una dintre oportunităţi constă în modul în care fermele sunt organizate. Din păcate, astăzi încă mai avem concepţia de a lucra individual, în loc să ne asociem, nu neapărat în cooperative, ci în unităţi de producţie astfel încât valoarea adăugată să crească. O analiză a cifrei de afaceri a fermelor mari, în România cel puţin, arată o valoare adăugată extrem de mică. Rata profitului este mică. Altfel spus, există un potenţial care nu este utilizat la maximum. Fermele de până la 3.000 ha au rata profitului cea mai mare. Binenţeles că există şi excepţii, însă aici vorbesc de cifre medii. Până la această suprafaţă, managementul fermei poate fi realizat direct de către administrator, iar peste acest nivel controlul se diminuează şi nu se mai obţine aceeaşi rentabilitate. Deciziile politice se iau pe baza cifrelor medii, iar fermele mai mici sunt cele care creează valoare adăugată mai mare.“ Cum putem creşte rentabilitatea? La această întrebare, dl Drăgan a sugerat câteva idei pe care agricultorii le pot lua în considerare. Una este aplicarea unor tehnologii intensive pe terenurile lucrate, o alta constă în asocierea fermierilor şi crearea de unităţi de producţie, dar şi orientarea acestora către culturi de nişă şi cu valoare adăugată mai mare. În plină dezvoltare în Uniunea Europeană este şi cultura ecologică. „În mod paradoxal, o fermă bio în România are un randament de trei ori mai mare decât o fermă convenţională. Asocierea este importantă pentru a putea disponibiliza un capital mai mare şi pentru a dezvolta proiecte mai mari împreună. În Franţa găsim foarte multe exemple de cooperative care au ajuns la o cifră de afaceri de 300 milioane de euro. În România nu prea găsim astfel de grupări şi cu o asemenea cifră de afaceri. O cooperativă franceză uneşte 21 de societăţi comerciale, care nu au neapărat activităţi asemănătoare. Euralis este o cooperativă care, pe lângă producerea de seminţe, s-a lansat şi în industria agroalimentară. Un alt exemplu este Limagrain, care produce şi seminţe pentru agricultură, dar desfăşoară şi alte afaceri, inclusiv în patiserie. Toţi au un obiectiv comun, şi anume creşterea valorii adăugate. Recomandarea noastră pentru cei care au ajuns la un anumit nivel şi au permanent în minte optimul economic, în sensul că urmăresc rentabilitatea fiecărui euro investit suplimentar, să aibă în vedere aceste oportunităţi. România are un deficit comercial în valoare de 2,5 mld. euro. Aceşti bani ies în fiecare an din ţară, în timp ce, de exemplu, în Polonia rămân 5 mld. euro. Acest deficit îl putem privi ca deficitul unei firme. O ţară cumpără mai mult decât produce, cel puţin în domeniul agroalimentar, şi, din păcate, avem un potenţial enorm, dar nu putem să hrănim nici 20 de milioane de oameni, cât suntem în prezent. Ştim însă că în orice lucru negativ putem vedea o oportunitate, în special pentru cei care vor să se extindă dincolo de a produce cultură mare. Căutăm oportunităţi, ele există în România şi cred că mulţi dintre dvs. aţi ajuns la un nivel de capitalizare care vă permite să vă gândiţi, de exemplu, dincolo de achiziţia de terenuri agricole, la cum să produceţi pentru români, cum să rămână mai mulţi bani în ţară, iar nivelul de trai al românilor să crescă. Vă rog să luaţi prezentarea mea ca pe o oportunitate de a vă lansa în noi afaceri de succes.“

Ana IONIŢĂ