Cercetare aplicată la cultura de porumb

​Forumul APPR desfășoară de foarte mulți ani programe de cercetare aplicată la mai multe culturi de interes pentru fermierii români, iar printre acestea se numără și cultura porumbului. De altfel, organizația de agricultori s-a coagulat în jurul acestei culturi profitabile care, din păcate, în ultimii ani a scăzut din însemnătate din cauza secetelor prelungite și a temperaturilor extreme. Se pune astfel întrebarea, cel puțin pentru zona de sud-est a țării, dacă porumbul va avea un viitor în fermele autohtone și dacă va mai fi rentabil în sistem neirigat. Evenimentul cu tradiție „Ziua Porumbului Orezu” nu s-a putut organiza în acest an tocmai din cauza condițiilor climatice nefavorabile care au afectat sever dezvoltarea și capacitatea de producție a plantelor de porumb. 

„În urmă cu patru ani România avea cca 2,5 – 2,6 milioane de hectare semănate cu porumb, ceea ce clasa țara noastră pe primele locuri la nivel european. Anul acesta suprafața cultivată cu porumb a scăzut la sub 2 milioane de hectare. În ultimii 5 ani fermierii români se confruntă cu secete din ce în ce mai pronunțate, astfel încât cultura porumbului este grav afectată.
Platforma din localitatea Orezu, mai exact din ferma dlui Nicolae Sitaru, a fost semănată cu porumb în luna aprilie. După perioada de polenizare ne-am dat seama că nu vom obține producții favorabile din cauza secetei. În aceste condiții, am realizat Summitul Național al Porumbului, un eveniment dedicat importanței acestei culturi, care a început să fie realizată în România aproape exclusiv cu irigații. Sunt anumite regiuni, spre centrul țării, unde avem precipitații care pot asigura dezvoltarea optimă a culturii de porumb, însă în zona de sud, sud-est, est și chiar în vest cultura este grav afectată de secetă.
Anul acesta ne aflăm în platforma de testare RITAC (Rețeaua Independentă de Testare și Analiză în Câmp) - platformă pe care Forumul APPR o realizează de mai bine de 10 ani în această locație, respectiv la Mihail Kogălniceanu (Ialomița), în ferma Sopema. În acest an avem în testare un număr de 100 de hibrizi de porumb. Este o locație pentru cercetare aplicată, în care hibrizii sunt semănați în microparcele randomizate pe trei repetiții și în sistem irigat. Cantitatea de apă irigată a crescut considerabil din cauza secetei. Până la acest moment (17 septembrie) s-au aplicat 420 de milimetri în această parcelă doar din irigații. În anii din urmă, fermierul aplica cca 270 – 300 mm și în anumiți ani 350 mm, dar niciodată nu depășea această cantitate. În acest an s-au aplicat în jur de 400 - 450 mm iar pe anumite parcele chiar și 500 mm. În zonă, porumbul neirigat asigură producții de la 0 până la 5 t/ha, în funcție de tehnologie și hibridul cultivat.
În locația de la Mihail Kogălniceanu, unde există sistem de irigații, producțiile pot ajunge la 14 tone/ha sau chiar 15 t/ha maximum. Avem un număr mare de hibrizi în testare, din grupe de maturitate de la 290 până la 500 FAO, ceea ce înseamnă că vor apărea diferențe de producție datorate geneticii.
În locația de la Orezu tehnologia la cultura de porumb diferă tocmai pentru că este în sistem neirigat. Așadar, planul de fertilizare și densitatea sunt altele. În plus, intervine și tehnologia aplicată de fiecare fermier în parte”, a precizat Cristina Radu, director tehnic al FAPPR.
Asociația de fermieri desfășoară un sistem independent și științific pentru testarea în câmp a culturilor agricole precum porumb, floarea-soarelui, sorg, grâu, orz, rapiță și soia, realizată în colaborare cu institute de cercetare și companii producătoare de semințe. Scopul rețelei RITAC este de a contribui la creșterea performanței în agricultură, sprijinind obiectivul de a produce mai mult și mai bine prin activități de cercetare, dezvoltare și consiliere tehnică. Testarea hibrizilor și soiurilor permite identificarea geneticii care se pretează mai bine la condițiile de sol specifice, precum și la provocările climatice din ce în ce mai mari, astfel încât fermierii să aibă o siguranță a producțiilor și implicit a investițiilor efectuate.
 
Ana Ioniță