Cercetarea românească are nevoie de finanțare

​Emil Georgescu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea, susține că, în ciuda ideii că cercetarea românească nu este prezentă în practica agricolă, rezultatele acesteia sunt evidente în cazul anumitor culturi. De pildă, derogările obținute pentru utilizarea substanțelor neonicotinoide la tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui au fost posibile grație datelor furnizate de cercetare, care demonstrează necesitatea acestor intervenții și în lipsa cărora pierderile suferite de fermieri ar fi majore. 

„Noi, INCDA Fundulea, avem colaborări cu FAPPR încă din anul 2017 pentru efectuarea diferitelor experimente împotriva dăunătorului Tanymecus.
Aceste colaborări au fost foarte importante pentru a obține derogări, iar acestea au contribuit la obținerea unui profit mai mare pentru fermieri – exceptând acest an secetos în care culturile au fost calamitate.
Obținerea derogărilor a fost un efort comun al asociațiilor, cercetării și factorilor de decizie, însă datele s-au obținut în urma expertizei pe care INCDA Fundulea o are de 6 decenii. A fost expertiza noastră și asta înseamnă cercetare. Noi nu suntem atât de vocali și poate de aceea nu prea se știe de noi.
Un alt rezultat este soiul de grâu Glosa și cine îl cultivă se folosește de cercetarea românească.
Noi testăm, împreună cu FAPPR, dar și în cadrul diferitelor proiecte de cercetare, metode de combatere a dăunătorului Tanymecus.
Ne dorim să fim un model, atât pentru colegii mei din domeniul cercetării cât și pentru fermieri și să extindem colaborările și în viitoare proiecte deoarece cred că secretul succesului stă în colaborarea între cercetare, fermieri și universitățile agricole.
În practică, am putea aplica modelul american care se bazează pe interacțiunea dintre cercetători și asociațiile de fermieri.
Ne dorim să testăm - în cazul Tanymecus alte posibile soluții de combatere cum sunt, de exemplu, culturile modificate genetic. Îmi doresc să testez porumbul modificat genetic rezistent la Diabrotica și Tanymecus. Aș vrea să pot face acest lucru în România.
Există insecticide de nouă generație, inclusiv neonicotinoide de nouă generație, dar pe piața din Asia. De asemenea, există mai multe categorii de substanțe active, dar mai mult în China și în Japonia. Aș putea să le testez și în România pentru că nu am găsit soluții viabile de combatere împotriva rățișoarei.
În ultimii 10 ani am testat produsele pe care le avem la dispoziție în Europa.
Se dorește ca în România domeniul cercetării să fie puternic iar fermierii să beneficieze? Consider că salariul de început în cercetare ar trebui să plece de la 10.000 lei.
În 10 ani am putea avea cercetare de nivel înalt, care să aducă plus valoare în agricultura autohtonă. Dar pentru asta este nevoie de bani.”
Theodor Ichim, președinte FAPPR: „Trebuie să ne unim și să cerem autorităților o cercetare mai puternică. Nu suntem critici la adresa autorităților, însă ele trebuie să facă echipă cu noi pentru că ne păstoresc domeniul și fac reguli pe care trebuie să le aplicăm în afacerile noastre, însă ar trebui să ne consulte.
Iar cercetării românești i-ar trebui un departament comercial care să ne facă cunoscute rezultatele sale.”

​Ana Ioniță