Ciprian Olteanu, președinte CFRO: „Hrana nu este o temă de mediu, ci o temă de siguranță”

​Făcând parte din a doua generație de fermieri în cadrul societății Algap SRL din județul Călărași, Ciprian Olteanu, ocupă în prezent și funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români. În cadrul exploatației înființată de tatăl său în urmă cu mai bine de două decenii, s-a implicat încă din perioada liceului, însă după finalizarea studiilor superioare a început să-și dorească să lase „amprenta” asupra afacerii și să implementeze cele mai moderne tehnologii din domeniul tehnicii agricole și al digitalizării. 

Pornind de la sistemele de ghidare prin satelit s-a ajuns la utilizarea de funcții automate pentru desfășurarea anumitor operațiuni agricole, la programe software precum și senzori pentru urmărirea anumitor indicatori, cum ar fi temperatura și umiditatea solului în timp real.
Un proiect important pe care l-a pus în practică la nivelul fermei și pe care l-a pornit de la 0 încă din anul 2013 este cel privitor la irigații.
Având în vedere faptul că în zonă nu există un sistem de irigație funcțional, investiția inițială a fost foarte mare. Pentru implementare a reușit să acceseze și fonduri europene prin OUAI, în valoare de 2 milioane de euro.
În condițiile în care zona este predispusă fenomenului de secetă și frecvența acesteia a crescut în ultimii ani cu efecte devastatoare asupra culturilor prășitoare, fermele care dispun de irigații beneficiază de o plasă de siguranță în fața schimbărilor climatice.
Așadar, după 12 ani de efort, pricepere și perseverență, 1.200 de hectare din cadrul fermei sunt astăzi amenajate la irigat și pot asigura randamente ridicate, în ciuda secetei care se manifestă din ce în ce mai des.
 
În cadrul Clubului Fermierilor Români, Ciprian Olteanu a urmat programele de pregătire și perfecționare managerială, fiind unul dintre absolvenții primelor serii, și-a adus aportul în cadrul organizației și astăzi, din poziția de președinte, vorbește în numele membrilor CFRO.
Iar această voce s-a auzit în cadrul conferinței Agri4Future la care au participat atât oficiali naționali, cât și europeni, precum comisarul pentru agricultură Christophe Hansen.
„Europa vorbește astăzi despre o agricultură verde, dar în realitate, fermierii au un scenariu din ce în ce mai cenușiu. Comisia Europeană a deschis procedura de infringement pentru derogările acordate la tratarea semințelor cu neonicotinoide, însă noi ne luptăm cu un dăunător periculos care nu constituie o problemă în alte state europene.
Referitor la bugetul alocat României din noua politică agricolă comună 2028 - 2034, este cu cel puțin 15% mai mic, dacă ținem seama și de inflație și de costurile mărite.
Fermierii vor primi mai puțin sprijin real decât în urmă cu 10 ani, deși plătesc mai mult pentru motorină, inputuri și taxe. Utilajele sunt mai scumpe. Este ca și cum ai cere unui maratonist să alerge mai repede, dar desculț.
Se urmărește ca subvențiile să fie degresive, să fie plafonate și mult mai condiționate. Se vorbește despre echitate, dar se uită viabilitatea.
O politică agricolă cu bugete mai mici este o politică a renunțării. Renunțare la competitivitate, la securitate alimentară, dar mai important, la respectul pentru fermieri.
În ultimii 5 ani noi, fermierii, am trecut prin trei crize majore care au schimbat modul în care privim agricultura: secetă, pandemie și război. Atunci când lumea s-a oprit, fermierii au fost cei care au continuat. A fost momentul în care toți am înțeles că reziliența începe cu fermierul.
Când seceta a lovit Europa, fermierii au simțit prețul neputinței. Când războiul a început la graniță, fermierii români au fost cei care au deschis drumurile pentru grânele Ucrainei, deși tot ei au plătit costul importurilor necontrolate.
În toate aceste crize, fermierul a fost acolo, dar când se împart bugete, pare că este primul uitat. Europa nu își poate permite o agricultură vulnerabilă.
Dacă vrem Europa puternică, trebuie să avem o agricultură puternică.
Hrana nu este o temă de mediu, ci o temă de siguranță. Fără hrană nu există pace și fără fermier nu există hrană.
România deține peste 9 milioane de hectare de teren arabil, are resurse, are oameni, are dorință. Dar îi lipsește ceva esențial: respectul pentru agricultură la cel mai înalt nivel al statului.
România irigă o suprafață de maximum 1,3 milioane de hectare din cele 9 milioane de hectare teren arabil. Probabil că suprafața irigată va crește, însă niciodată nu vom putea duce apa peste tot, iar acolo trebuie să ajungă politicile inteligente.
Astăzi avem un deficit bugetar imens și un deficit comercial care crește în fiecare lună. Dacă politicienii ar construi politici agricole împreună cu fermierii și nu doar pentru aceștia, România ar produce mai mult, ar exporta mai mult și ar cheltui mai puțin pe importuri, iar bugetul s-ar regla din economie, nu din tăieri.
Fermierii nu cer privilegii, ci condiții corecte. Noi nu suntem problema, ci necesitatea.
 
Clubul Fermierilor Români este un partener activ, nu este un critic pasiv. Ne dorim o agricultură modernă, integrată și respectată. Cred că a venit momentul pentru un nou contract între fermieri, stat și Europa, însă acesta nu va putea fi sub forma noii propuneri a politicii agricole comune.
Europa trebuie să aibă încredere în fermierii, statul trebuie să trateze agricultura ca pe un domeniu strategic, iar fermierii trebuie să creadă din nou că munca lor contează.
Viitoarea PAC nu trebuie să fie doar un set de reguli, ci o declarație de respect față de cei care hrănesc Europa.
Dacă vrem Europa sigură, România puternică, trebuie să punem agricultura la locul pe care îl merită, în centrul deciziilor pentru că hrana nu este un capitol bugetar, ci o valoare, iar fermierul care o produce este temelia unei țări.”
 
Ana Ioniță