Cireșul în sistem protejat, producții cu până la 30 de zile mai timpurii

​În localitatea Fundulea, județul Călărași, familia Obadă a făcut o investiție într-o mica livadă ecologică de cireș în sistem protejat. Sunt 5.000 mp de seră, complet automatizată, în care se obțin fructe de o calitate deosebită, cu până la 30 de zile mai devreme față de recoltele din câmp. Anul acesta și-au vândut primele cireșe chiar înainte de Sărbătorile Pascale.

​Maria Obadă, încă studentă la USAMV București, povestește că mama ei a fost inspirată de o astfel de plantație pe care a văzut-o într-o excursie, însă impulsul de face investiția a venit odată cu oportunitățile oferite de fondurile europene.
Prețul bun de valorificare al acestor fructe și cererea mare pe piață au contribuit de asemenea la decizia finală de face un proiect. Și pentru că familia deține o companie care are ca activitate principală cercetarea, proiectul pentru livadă a fost tot unul de cercetare-inovare.
În România mai sunt câteva culturi de cireș în sistem protejat, dar nu în seră.
”Noi urmărim fondurile europene, am mai câștigat și alte proiecte și dorim în continuare să folosim banii din această sursă. Dacă nu ar fi apărut oportunitatea de a depune proiect cu fonduri europene, probabil că nu am fi putut face această investiție. Este un proiect de cercetare - inovare, pentru că în România nu există o seră cu cireș, complet automatizată pentru controlul factorilor de mediu, în care intervenția umană este minima”, explică Maria Obadă.
Anul acesta a fost primul an de rod și au recoltat cireșele exact înainte de Paște fără a suplimenta căldura în seră. Fructele au plecat către en-gros cu 40 lei/kg și marfa a fost insuficientă.
Pentru anul viitor proprietarii plantației estimează o producție de circa 10 tone, cu fructe pe care să le culeagă în luna aprilie, dacă vor încălzi sera.  
 
Avantajele și provocările într-o cultură pomicolă în sistem protejat
Cultura cireșului în spațiu protejat (sere sau macrotunel) este și o soluție pentru reducerea crăpării fructelor și oferă posibilitatea obținerii unor producții mari și de calitate, se punctează într-una dintre lucrările pentru acest proiect.
Mai mult decât atât, cultura cireșului în spațiu protejat poate induce o maturare a fructelor mult mai timpurie decât în câmp deschis. De asemenea, în condiții protejate, factorii de mediu, precum precipitațiile, înghețurile târzii de primăvară, atacul de boli și dăunători, pot fi controlați mult mai bine și, astfel, cultura este mult mai eficientă.
Cu toate acestea, construirea de sere sau macrotunele este costisitoare și este nevoie de echipamente avansate pentru a controla temperatura și umiditatea și pentru a furniza apă și îngrășăminte pomilor.
Așadar, principalele avantaje ale culturii cireșului în spațiu protejat enumerate de Maria Obadă sunt: intrarea timpurie pe rod, cu efect pozitiv asupra recuperării rapide a investiției; maturare extratimpurie (cu 2–3 săptămâni mai devreme decât în mod normal) și valorificarea producției de fructe la un preț mult mai mare; protecție împotriva înghețurilor târzii de primăvară; protecție împotriva ploilor și reducerea fenomenului de crăpare a fructelor; calitatea fructelor, durata de păstrare și proximitatea pieței; asigurarea mai facilă a sănătății pomilor, potrivită pentru cultivarea ecologică.
Sunt și factori limitativi pentru pomii fructiferi în spațiu protejat: deficitul de lumină la latitudini mari; lipsa frigului necesar pentru diferențierea mugurilor de rod, înflorire și producția de fructe; temperaturi potențial excesive în regiunile calde, care reduc rata de fotosinteză; reducerea calității fructelor în anumite condiții calde cu variații ușoare de temperatură de la zi la noapte; trebuie asigurată o umiditatea relativă a aerului de 60-80%.
Intensitatea luminii din interiorul serei este în general mai mică față de cea din plantațiile existente în aer liber, fiind de numai 60-70%. Cantitatea de lumină solară variază în diferite zone ale serei, respectiv în partea sudică a serei va fi mai mare (85%) față de cea nordică (44%). Intensitatea mai mică a luminii solare va scădea calitatea fructelor, mai ales în partea nordică a serei.
Prin urmare, este necesar să se îmbunătățească condițiile optice prin menținerea curată a părții superioare a serei, astfel încât lumina soarelui să pătrundă cu ușurință.

​Pomi de vigoare redusă și foarte productivi
În sera de la Fundulea s-au plantat soiuri precum Regina, Rubis, Italia închis, pe portaltoi de vigoare mica Gisela 5. În ceea ce privește soiul, se recomandă varietăți autofertile care nu au nevoie de polenizatori, precum și soiuri autosterile care au absolut nevoie de polenizare asigurată de către albine. De asemenea, sunt recomandate soiurile extratimpurii și timpurii care în condiții de seră se maturează cu 2 – 3 săptămâni mai devreme decât în condiții de câmp putând fi comercializate la un preț mult mai bun.
Alte recomandări tehnologice: după plantarea pomilor, intervalele dintre rândurile de pomi se întrețin ca ogor negru în primul an de la plantare prin discuiri repetate care să distrugă buruienile şi să afâneze superficial solul.
În anii următori se recomandă înierbarea între rândurile și ogor negru pe rând. Sub rândurile de pomi, pe o bandă cu lățimea de 1 - 1,4 m, solul se menține curat de buruieni prin erbicidare cu erbicide sistemice în sistemul de cultură convențional sau prin frezare cu freza cu palpator purtată pe tractor în sistemul de cultură ecologic.
Imediat după plantare, se proiectează forma de coroană care pentru plantațiile în spațiu protejat trebuie să fie cu volum redus, respectiv ax, fus, UFO (Upright Fruiting Offshoots), dezvoltată pentru simplificarea tăierilor de formare și fructificare; gestionarea eficientă a încărcăturii de rod; utilizarea tendinței naturale de creștere verticală a cireșului; reducerea vigorii de creștere prin stabilirea mai multor unități de fructificare structurale, verticale (numărul de unități verticale trebuie să fie proporțional cu vigoarea pomilor); optimizarea eficienței intrărilor (lumină, forță de muncă, produse fitosanitare); distribuție ridicată și uniformă a luminii către zonele de fructificare; facilitarea mecanizării și automatizării tehnologiei în plantațiile de cireș.
Așadar cultura cireșului în spațiu protejat face posibilă obținerea unor fructe cu calibru mare și calitate organoleptică excepțională, reducerea crăpării fructelor indusă de precipitații și maturarea fructelor mult mai timpurie decât în câmp deschis, protecția împotriva înghețurilor târzii de primăvară, controlul facil al bolilor și dăunătorilor sunt principalele avantaje punctate de Maria Obadă.
 
Roxana Drăghici