Claudiu Iliuţă: „Sunt mândru că sunt fermier“

În cursul lunii august am avut ocazia să-l intervievez pe tânărul agricultor Claudiu Iliuţă, care în urmă cu 5 ani a preluat afacerea de la tatăl său, dl Vasile Iliuţă, actualmente preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi, iar astăzi se mândreşte că este fermier, declarând că în toate culturile pune suflet, dar cu precădere în cele de rapiţă şi porumb. Este interesat de tot ce este nou în materie de agricultură şi caută continuu să se informeze şi perfecţioneze.

Ferma Ildu este amplasată în localitatea Vâlcelele, judeţul Călăraşi, şi are o suprafaţă agricolă de 4.500 de hectare. „Anul 2017 este unul de excepţie deoarece la toate culturile agricole am obţinut rezultate foarte bune, iar la cele de primăvară - floareasoarelui şi porumb - preconizăm producţii de peste 4 tone/ha, respectiv 10 tone/ha. La cultura de rapiţă am obţinut o producţie medie de 4 tone/ha, la grâu de 7,8 tone/ha, iar la orz de 7,5 tone/ha. La orz am avut şi mari probleme din cauza căderii plantelor. În toate culturile pun suflet, însă cele pe care le prefer sunt rapiţa şi porumbul, pentru că, în opinia mea, sunt cele mai profitabile. În acest an, asolamentul cuprinde, în principal, 1.000 ha rapiţă, 700 ha grâu, 300 ha orz, 1.300 ha porumb şi 500 ha floarea-soarelui. După cultura de orz, o să înfiinţăm o cultură dublă, fie de floarea-soarelui, fie de soia. Dispunem de instalaţii de irigat tip pivot care deservesc 600 de hectare, iar intenţia noastră este să extindem uşor suprafaţa irigată. În agricultură, nici un an nu seamănă cu altul. Apar tot timpul provocări noi şi ne bucură faptul că îi avem alături pe furnizorii şi producătorii de inputuri, de la care primim, atunci când avem nevoie, sfaturi avizate. În general, cele mai mari probleme le ridică buruienile. Una dintre acestea este şi ambrozia, care a căpătat rezistenţă şi a devenit din ce în ce mai dificil de combătut.“

Profitul este reinvestit în modernizarea tehnicii agricole

În fiecare an, o mare parte din profit o reinvestim în achiziţia de utilaje şi maşini agricole. Câteodată, chiar prea mult. Scopul nostru este să le înlocuim la 5-6 ani, atât cât durează, de regulă, leasingul. În ultimii 3 ani ne-am orientat spre utilaje de puteri mari, din cauza lipsei de forţă de muncă, şi cred că aceasta va fi următoarea problemă a fermierilor. Cine nu investeşte în utilaje de capacităţi mari se va confrunta peste câţiva ani mult mai acut cu această problemă. Lucrăm cu două tractoare de 600 CP, dintre care unul este pe şenile. Avem plug cu 13 trupiţe, trailer de 8 m, disc de 12 m etc. În urmă cu 3 ani lucram cu discuri de 6 m, iar de doi ani nici nu le mai folosim. Utilajele vechi le înlocuim prin programul Buy-back, iar pe cele mai vechi le ducem la licitaţie, în Germania. Suntem clienţi ai firmei IPSO Agricultură şi suntem foarte mulţumiţi de colaborare. Utilizez şi serviciile lor (spre exemplu FarmSight), pentru că sunt interesante şi benefice pentru cei care vor să urmărească dacă fiecare utilaj a lucrat în parametri optimi.

Cuvântul de ordine: eficienţa

„La recoltare avem tractoare care merg în tandem cu combina, pentru o mai bună eficienţă, căci altfel scade productivitatea combinei cu circa 10-20%. Vrem să limităm cât mai mult timpii morţi la recoltare. Cultura de porumb îmi place foarte mult şi cred că se recoltează cel mai bine. În cadrul fermei ţintim să recoltăm o cantitate de 1.500 tone/zi şi sper să reuşim. Avem şase combine, dintre care cinci sunt pe flux axial, pentru că au o capacitate mult mai mare de recoltare şi sunt mult mai pretabile pentru suprafeţele agricole mari decât maşinile de recoltat pe căişori. În cadrul fermei practicăm sistemul de lucrări minime - minimum tillage -, cu precădere la cultura de rapiţă, care urmează după grâu. În schimb, la cultura de porumb efectuăm lucrarea de arat deoarece testele pe care le-am realizat în cadrul fermei noastre au demonstrat faptul că altfel putem pierde 1 tonă/ha. În zona noastră, în Bărăgan, nu se pretează tehnologia minimum tillage la cultura de porumb, dar poate fi folosită cu succes la celelalte cereale. Anul acesta am administrat pentru prima dată azot lichid şi sunt foarte mulţumit de modul în care plantele de cultură au reacţionat la acest tip de îngrăşământ. Îl administrăm în trei faze şi consider că în 2-3 ani îţi amortizezi investiţia. Privitor la valorificare, pe lângă faptul că dispunem de spaţii mari de depozitare, la culturile de rapiţă, grâu şi orz facem contracte în lunile februarie-martie, când preţurile sunt bune, pentru că în timpul campaniei de recoltare ele încep să scadă. La ora actuală, pentru o producţie de porumb de 8.000 de tone avem contract de valorificare încheiat din luna mai. Îmi place ceea ce fac şi de 5 ani m-am implicat în administrarea exploataţiei agricole. Am 25 de ani. Cel care m-a îndrumat şi chiar obligat atunci când eram mai mic şi nu-mi plăcea a fost tata. Dacă voiam să-mi cumpere ceva, trebuia să vin la muncă. Acum sunt 100% dedicat, mă trezesc dimineaţa cu bucurie şi sunt mândru că sunt fermier.“

Ana IONIŢĂ