Combaterea risipei alimentare începe din fermă

​Pe plan global, se estimează că o treime din alimentele destinate consumului uman este irosită, iar la nivelul Uniunii Europene cca. 20% din totalul alimentelor se pierd.

În România, potrivit datelor Eurostat, se aruncă anual cca 180 kg de mâncare per persoană, ceea ce o clasează peste media europeană de 130 kg/cetățean.
Cea mai mare risipă are loc în gospodăriile populației, urmând serviciile de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul.
Există o lege anti-risipă alimentară și, mai nou, operatorii economici din sectorul agroalimentar, inclusiv cei din producția primară, trebuie să raporteze modul în care au redus risipa alimentară. Acest deziderat este o prioritate la nivelul Uniunii Europene, iar autoritățile competente vor efectua controale și aplica amenzi, în timp ce companiile vizate din întreg lanțul agroalimentar vor trebui să trateze această obligație cu responsabilitate. Totodată, reducerea risipei alimentare este și o datorie morală pentru a proteja resursele și mediul astfel încât să se asigure un viitor sustenabil generațiilor viitoare.  
Corteva Agriscience este o companie de talie mondială din domeniul cercetării și dezvoltării în agricultură, ce are obiective clare care privesc și latura sustenabilității produselor sale. Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea gradului de reciclare a ambalajelor, conservarea apei etc, se are în vedere și prevenirea pierderilor de recoltă prin asigurarea unei protecții superioare a culturilor agricole împotriva agenților de dăunare.
Programul educațional TalentA, dezvoltat și implementat de compania americană, are rolul de a sprijini femeile din mediul rural pentru a își consolida cunoștințele în agribusiness și dezvolta exploatații agricole sustenabile.
În România, programul a ajuns la cea de-a VI-a ediție și din acest an include cursul privind reducerea risipei alimentare. În urma participării, doamnele din agricultură vor putea gestiona mai bine această problematică.
„Femeile din agribusiness trebuie să aibă o voce, iar importanța lor devine din ce în ce mai mare atunci când vorbim despre hrană.
La nivelul UE, femeile au o pondere de 43% în agricultură și industria alimentară și sunt responsabile de 60 – 80% din necesarul de hrană al UE”, a afirmat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience în România și Republica Moldova
 
Corina Oprea deține cu familia sa în Voinești, județul Dâmbovița, o livadă și în ediția din 2021 a TalentA a obținut locul doi cu proiectul „La cules pe Tărâmul Crăiței”, ce are o latură educațională atât pentru copii, cât și pentru adulți, pentru a dobândi informații valoroase despre întreținerea livezii, soiurile de mere, culesul merelor etc.
„În ferma noastră risipa este destul de scăzută și aș spune că tinde spre zero. După ce culegem merele, acestea merg spre clienții noștri. Merele care nu sunt perfecte le folosim pentru a produce sucuri de mere. Dacă fructele ajung într-un stadiu în care se pot strica le punem la fermentare pentru a obține alcool sau țuică.
De asemenea, putem produce cidru de mere din sucul care nu este conform și, mai departe, dacă cidrul nu mai este bun, îl transformăm în oțet.
Merele rămase după ce am extras sucul din ele sunt folosite la un alt proces, cel de compostare.
Așadar, pot afirma că în livezile noastre nivelul de risipă este foarte scăzut.
 
I-am invitat pe clienții noștri să ne viziteze livezile, să culeagă merele și să învețe cum pot să le păstreze timp mai îndelungat și să le valorifice cât mai bine. De pildă, mulți țin merele pe masă, la temperatura camerei și astfel se strică mai repede. Fructele se țin la rece, iar dacă încep să se strice se pot face preparate dulci din ele sau se pot congela.
Și pentru că ne dorim să mergem un pic mai departe, ne interesează și eficiența termică, astfel încât ne dorim să transformăm resturile vegetale rezultate din tăierea pomilor în rumeguș. Acest rumeguș poate fi folosit, de pildă, la afumarea cărnii”, a afirmat Corina Oprea, ferma „Crăița Merelor”.
 
La ediția de anul trecut a TalentA, Iulia Blagu, administrator al fermei Agromec Gârboveni din județul Ialomița, a obținut locul întâi cu proiectul său de procesare a cerealelor prin măcinare cu piatră.
„Acest proiect l-am amânat deoarece am așteptat o măsură pentru a accesa fonduri europene, însă este în plan din anul acesta pentru că este o formă prin care putem să eficientizăm mai bine ceea ce noi producem.
În cazul nostru, într-o fermă de cultură mare, risipa alimentară pornește din momentul în care te pregătești de semănat. Nu mai lucrăm intensiv solul, ne-am orientat spre agricultura regenerativă și agricultura de precizie. Aplicăm rate variabile. Nu mai putem merge pe consum mare de sămânță și am redus foarte mult densitățile. Utilajele pe care le folosim noi ne ajută să limităm risipa. Lucrurile acestea s-au întâmplat pe parcursul a mai multor ani. Seceta și schimbările climatice ne-au obligat să facem aceste schimbări.
Toată perioada de vegetație a unei culturi presupune o potențială risipă alimentară. Fiecare boală sau dăunător reduce producția. De aceea, noi folosim pesticide omologate, de bună calitate și efectuăm tratamente în concordanță cu cerințele europene. Nu ne mai putem permite să aplicăm doze mari pentru că în primul rând este vorba și de eficiența fermei. Gestionarea risipei se întâmplă în fiecare etapă a producției pentru că, în același timp, optimizăm și costurile la nivel de fermă”, a precizat Iulia Blagu.
 
Cu trei ani în urmă, Iris Roșculeț, a primit marele premiu la competiția proiectelor depuse în cadrul programului educațional TalentA.
Proiectul său, „Sere dulci”, a constat în cultivarea unui sistem mixt de tomate și viță-de-vie pe o suprafață protejată de cca 2.000 mp. Ferma legumicolă se află în județul Ialomița și folosește tehnologii inteligente pentru a spori eficiența și reduce risipa.
„În urma analizei pieței, facem o planificare atentă a culturilor pe care le înființăm.
Încercăm să recoltăm legumele la timp pentru a nu ajunge la supracoacere și astfel să evităm pierderile. După recoltare, le sortăm, stocăm și manevrăm cu grijă pentru a nu le deteriora. Pentru a reduce risipa, avem în vedere și producerea de dulcețuri.
Totodată, noi lucrăm cu Organizația pentru Persoanele cu Dizabilități și livrăm legume pentru cantina acesteia.
De asemenea, încercăm să deschidem porțile fermei pentru a educa consumatorii în ideea de a respecta eforturile noastre pentru a produce hrană și resursele pe care le folosim în acest proces”, a afirmat tânăra antreprenoare.
 
Ana Ioniță