Compostarea industrială a gunoiului de grajd cu tehnologie japoneză

​Obligați de un spațiu de cultură limitat, dar și de legislația națională, japonezii au dezvoltat tehnologii de compostare a deșeurilor menajere sau din agricultură de mai bine de 50 de ani. Kohshin Europe este compania care a adus în Europa aceste tehnologii, în România fiind deja instalate în câteva ferme de păsări și de vaci.

Florin Cîrstoiu, director operațiuni pentru Europa Kohshin Europe, a explicat cum funcționează aceste instalații și ce avantaje majore reprezintă pentru un fermier obținerea  unui fertilizant 100% natural din gunoiul de grajd rezultat din propria fermă.
”Noi am adus tehnologia în Europa în 2015, dar până la noi aveau un singur utilaj în Grecia. Acum în România suntem deja cu 14 instalații (în ferme de păsări, de vaci și urmează o fermă de porci)”, a spus reprezentantul Kohshin în Europa.
Instalația pentru fermele de animale este gândită pe mai multe dimensiuni- poate composta de la 4 tone de gunoi de grajd /zi până la 70 de tone/zi, funcție de nevoile unității de producție. Este vorba de lungimea vanelor unde intră materia primă. Produsul care rezultă la finalul fermentației este unul natural, pentru că în proces se intervine doar un aport de oxigen.
”Practic procesul de fermentare se desfășoară în două etape: partea de prefermentare unde gunoiul de grajd este lăsat în interiorul unor boxe timp de aproximativ 6 zile, unde are loc fermentarea aerobă, etapă necesară pentru a elimina degajarea metanului  (metanul se formează în fermentația anaerobă).
După aceste 6 zile, la finalizarea fermentației aerobe pe care noi o vedem prin creșterea temperaturii și începerea degajării amoniacului, gunoiul de grajd este trecut în vane unde continuă fermentarea. Aici temperatura este controlată zilnic timp de 22-23 zile. Vaporii de amoniac care se degajă sunt absorbiți de un sistem de ventilare și gazul este trecut într-un bazin cu apă, unde va mai rămâne în proporție de 2%. Această apa amoniacală este un foarte bun fertilizant pentru alte culturi vegetale (ceapă, usturoi)”, a detaliat reprezentantul companiei japoneze.
Aceste unități nu sunt totuși ferite de orice miros. Odată ajuns în vane, utilajul se deplasează în lungul acestora, circa 3m/zi, pentru a amesteca gunoiul de grajd. Sub vane trec niște canale prin care se infuzează aer, astfel încât să se păstreze o anumită temperatură necesară continuării procesului de fermentație și a mineralizării principalelor elemente de fertilizare (azot, fosfor și potasiu într-o formă foarte accesibilă plantelor). În caz contrar, există riscul ca produsul final care rezultă și este folosit ca îngrășământ, să repornească procesul de fermentare cu degajare de căldură. Dacă procesul de fermentare e corect, va rezulta un fertilizant curat de agenți patogeni, semințe de buruieni”, a mai explicat Florin Cîrstoiu.  
Acest fertilizant natural este pretabil în agricultura bio, pentru că în procesul de fermentație nu se intervine chimic cu absolut nimic, în afară de oxigen. Dintr-o tonă de gunoi de obține o treime fertilizant.

​Una dintre instalații poate fi văzută la Băicoi, în județul Prahova, unde compania a preluat o linie de compostare de la unul dintre clienți, și care este un exemplu de bună practică.
O altă linie de dimensiuni mai mari se dezvoltă la Mihăilești, în ferma de păsări a celor de la Agroland. ”Aici vrem să facem exact ca japonezii, iar fertilizantul, care este în curs de certificare la Ecocert, va fi comercializat în Europa și o parte distribuit și prin magazinele Agroland”, a mai precizat reprezentantul Kohshin.
 
Printre avantajele folosirii acestei tehnologii el a subliniat în primul rând faptul că ne scapă de problema gunoiului de grajd, care nu mai este un ”deșeu”, ci devine materie primă într-o economie circulară. Un alt beneficiu ar fi că poate contribui la reducerea amprentei de carbon, a metanului.
În urma certificării, fermierii pot obține certificate de carbon: pentru fiecare tonă de gunoi compostat se oferă 1 certificat, care rămâne în posesia celui care compostează. 

Certificatele se pot vinde pe piața liberă și obține bani cu ele. Din România s-au vândut deja certificate de la cei care procesează deșeuri către Comisia Europeană, mai spune Florin Cîrstoiu, și probabil că presiunea asupra fermierilor va crește și în această direcție.
În plus, aceste element, al reducerii amprentei de carbon, poate deveni un instrument de marketing de exemplu, pentru un producător ecologic care achiziționează fertilizantul astfel obținut și poate negocia chiar cu furnizorul cedarea unui certificat echivalent unei tone de produs cumpărat, a mai adăugat directorul de operațiuni al companiei.
”Și fertilizantul rezultat din gunoiul de grajd are foarte multe beneficii, fiind unul exclusiv natural. Mineralizarea macroelementelor și forma sub care se oferă plantelor, reduce mult efortul energetic al acestora la folosirea substanțelor; nutrienții se eliberează timp de patru ani în sol (efectul asupra culturii nu este vizibil foarte rapid), produsul păstrează microorganismele benefice care contribuie la creșterea calității solului, are capacitate mare de retenție a apei în sol pentru că se încorporează.
La umidificare, își mărește volumul, dar apa nu se pierde la fel de repede, a mai explicat Florin Cîrstoiu.
 
Roxana Drăghici