Congresul anual al Forumului APPR la a XI-a ediție

​Tradiția acestui eveniment și relevanța în cadrul dialogurilor europene au fost confirmate nu doar de prezența fermierilor membri și a companiilor partenere, dar și de invitați. Printre ei Yves Madre, președintele Farm Europe, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor şi Proiectelor Europene, Emil Dumitru, secretar de stat în MADR, Petre Daea, fost ministru al Agriculturii, Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat, precum și atașații pe agricultură ai Ambasadei Franței și ai Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, Cyrille Schweizer și Sophie Neve.

​„Cred cu tărie că este necesar să vorbim despre construirea unei infrastructuri legislative care să susțină capitalizarea agricultorilor. Avem nevoie de mai multă eficiență, de continuarea și extinderea sistemelor de irigații și de dezvoltarea a tot ceea ce înseamnă digitalizarea agriculturii, pentru a răspunde real provocărilor din teren”, a spus în deschidere Teofil Dascălu, președintele Forumului APPR, care crede că este nevoie și de curaj din partea autorităților în luarea unor decizii. „UE se va extinde, iar noi trebuie să producem și altceva, să procesăm mai mult și să diminuăm costul pe unitatea de producție”, a mai adăugat el.
Directorul executiv al FAPPR Alina Crețu a reafirmat importanța și necesitatea existenței organizațiilor de fermieri, a mediului asociativ, a căror muncă de zi cu zi se traduce în „rapoarte transmise către autoritățile naționale și europene, cercetare și argumentare pentru decizii care par la prima vedere politice, dar nu sunt doar politice. Dacă expertiza n-ar fi venit din teren, de la organizațiile de fermieri, nu s-ar fi produs schimbări în legislație sau decizii favorabile activităților din ferme”, a precizat ea, dând câteva exemple precum modificarea din GAEC6 privind sintagma „resturi vegetale”. Alina Crețu a vorbit și despre importanța cercetării de la noi, cu implicarea atât a statului cât și a mediului privat și fermierilor și proiectele pe care Forumul le dezvoltă în această direcție, educația generațiilor foarte tinere din liceele agricole, parteneriatele create pentru susținerea fermierilor privind asigurările agricole, irigațiile etc.

Soluțiile companiilor pentru a compensa pierderile fermierilor din cauza diverselor decizii europene
În intervenția sa, Yves Madre a făcut o analiză aplicată asupra reformei PAC post-2027, a competitivității agriculturii europene și riscurilor generate de lipsa unor instrumente financiare dedicate.
„UE ar trebui să fie mai puternică, mai suverană din punct de vedere economic, aceasta este baza. Provocările sunt legate și de dependența energetică în siguranța alimentară, iar în spate sunt agricultorii. În acest context, noile propuneri ale CE pot fi considerate ambițioase, dar sunt nefundamentate. Ne confruntăm cu cheltuieli noi și o reducere a finanțării politicilor clasice (…). În 2028 fiecare stat membru va trebui să ia decizii în favoarea sectorului agricol, pentru fonduri de coeziune sau pentru măsuri sociale. În prezent nu există un buget specific și un cadru de performanță specific la nivel de UE. Cum poți analiza performanțele? Dacă analizezi cu indicatori greșiți, această politică a fost eficientă sau nu?”
 
În acest context incert, marile companii încearcă să vină cu soluții, fie privind asigurările, investițiile, soluțiile digitale sau genetică și protecție.
Partenerii principali ai congresului, Bayer și Corteva Agriscience, au adus în prim-plan perspective strategice asupra viitorului agriculturii. Jennifer Gilberg, CDH Bayer Crop Science România, Bulgaria și Republica Moldova a subliniat importanța soluțiilor sustenabile pentru protecția plantelor, esențiale pentru menținerea productivității și a siguranței alimentare: „lucrăm pentru ne adapta pieței românești, nu ne mai uităm la produse izolate, ci la soluții combinate, inclusiv biologice și digitale. Avem această responsabilitate”.
Corteva Agroscience, reprezentată de Maria Cîrjă, a abordat rolul bioeconomiei și al biocombustibililor ca direcții de dezvoltare pentru agricultura europeană, indicând cultura de floarea soarelui în acest sens, hibrizi special creați care să fie cultivați în cultura a doua. Ea a subliniat și parteneriatul Corteva cu BP special creat pentru producția de biocombustibil, achiziție și marketing.
Gabriel Ghiță, Syngenta, a evidențiat transformarea digitală a agriculturii ca element necesar pentru modernizarea fermelor: „reticența vine și din educație, din lipsa cunoștințelor, chiar dacă fermele au dotări. Soluția este un sprijin mai mare din partea companiilor, universităților, autorităților”.
Radu Gorunescu, Elica Processing a punctat importanța creșterii rentabilității și a profitabilității fermelor, printr-o gestionare mai eficientă a riscului financiar, adică integrarea pe verticală a producției pentru a scădea riscurile în afaceri: „există o limită a profitabilității pe care producția primară o poate atinge. Dar un produs dintr-o parte a lumii poate concura același produs din oricare altă parte. Noi venim cu partea de procesare, și mulți fermieri o au. Cum putem obține mai mult din producția primară? De pildă, noi facem fabrici de miezi de floarea soarelui, de ulei, valorificarea șrotului proteic, a fracțiilor secundare (coji semințe) în brichete etc. Puterea integrării pe verticală stă în volume foarte mari”, a precizat el.
Horațiu Regep, director zonal Marsh, a prezentat o abordare diferită de gestionarea riscurilor ”durează destul de mult să se înțeleagă că o astfel de schemă națională nu poate fi realizată de unul singur. Este nevoie neapărat de un agregator, care să pună la masă toate părțile interesate, de la finanțări, bănci, asigurători, asociații, fermieri, MADR și Ministerul Finanțelor. Partea operațională este foarte grea, dar soluția în sine este deja pusă în practică în alte țări.
Marsh are experiență și pe piețele din Europa de Est, inclusiv cu implementări alături de parteneri privați, schemă de bază ce poate fi lucrată și adaptată nevoilor din România. Acest sistem nu doar că va ajuta fermierii la un anumit moment, dar efectiv creează un ecosistem pe termen lung în care toată economia se dezvoltă, crește maturitatea pieței de asigurări și veți avea opțiuni să vă protejați și pe alte produse”, a explica Regep, subliniind și mesajul băncilor: puteți să ne garantați producția? Și o să deblocăm finanțările.
Întâlnirea de anul acesta a FAPPR în conferința „De la fermieri pentru fermieri” a fost începutul unor noi direcții și a unui alt mod de a gândi agricultura, „Punctul Zero” al unui altfel de dialog care să consolideze rolul fermierilor în definirea viitorului agriculturii românești și europene.
 
Roxana Drăghici