Coriandrul îi îndeamnă pe oameni să se îndrăgostească, iar semințele pisate amestecate în vin roșu dau o puternică poțiune de iubire.
Mâncat crud, coriandrul este un stimulent care se spune că sporește inteligența. Conține și un diuretic care reduce presiunea sanguină și îmblânzește durerile de cap.
Coriandrul este o plantă originară din Asia, cunoscută din cele mai vechi timpuri. Popular i se mai spune coleandru. La noi în țară această plantă este cultivată pe suprafețe întinse. Fructele sale – Fructus Coriandri – se folosesc ca simulent al secreției gastrointestinale, calmant și carminativ, datorită proprietăților sale de a ajuta la eliminarea gazelor din stomac și intestine. Datorită conținutului în ulei volatil, fructele de coriandru se întrebuințează în industria parfumurilor, lichiorurilor sau ca bun condiment și conservant al preparatelor din carne.
Intern, coriandrul se folosește sub formă de infuzie, preparată dintr-o jumătate de linguriță de fructe la o ceașcă de ceai, care se bea în cursul unei zile.
O infuzie mai concentrată făcută din 20 g fructe la 100 g apă ajută la eliminarea viermilor intestinali. Coriandrul intră în compoziția ceaiurilor: gastric, contra colicilor pentru copii și a tonicului aperitiv. Coriandrul este o plantă meliferă. Pentru a asigura sporirea producției de semințe, trebuie să i se asigure prezența a cel putin doi stupi la fiecare hectar. Mierea de coriandru este deosebit de parfumată și are proprietăți medicinale sporite.
Este o plantă de origine mediteraneană, este cultivată pentru semințele sale parfumate, care sunt folosite la condimentarea preparatelor din carne, în special a peștelui, dar și la murături.
Coriandrul, coriandrum sativum, este o plantă anuală, înaltă de 40-70 cm.
Tulpina este dreaptă și ramificată în partea superioară. Inflorescența este compusă din 5-12 flori de culoare albă. Acestea, ca și frunzele, au un miros neplăcut, spre deosebire de semințele plantei.
O particularitate a coriandrului este aceea că nu toate inflorescențele ajung în același timp la maturitate. Cu cât plantele sunt mai viguroase și au mai multe ramificații, fructele se coc treptat. Se recoltează când cel puțin 70% din ele se colorează în galben, semn că semințele sunt mature și conțin o cantitate mare de ulei aromat. Ca la orice plantă utilizată pentru uleiurile eterice, semințele se culeg în zile înnorate, de preferință dimineața sau seara, pentru a păstra intact procentul de ulei din semințe.
