
După ce a lucrat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Podu Iloaiei mai bine de 25 de ani, în anul 2005 domnul Cristi Coteanu s-a decis să înceapă o afacere proprie. Faptul că fiul dânsului urma în acea vreme cursurile Facultății de Agricultură l-a motivat și mai mult în decizia luată. Societatea Agro Star Coteanu SRL este amplasată în județul Iași, iar suprafața exploatată este de 260 de hectare.
Când ați început activitatea pe care o desfășurați?
Activitatea am început-o în anul 2005, când am înființat societatea SC Agro Star Coteanu SRL, iar de atunci suprafața exploatată a crescut ușor de la an la an.
Ritmul a fost lent din cauza dificultăților întâmpinate, reușind ca în prezent să administrez 260 de hectare. Acestea sunt cultivate cu grâu, rapiță, floarea-soarelui și porumb.
De ce dotare tehnică dispuneți?
Mă bucur că din punctul de vedere al dotării tehnice am reușit să urc. Dețin două tractoare de 65 CP și unul de 150 CP. Bineînțeles că pe lângă aceste mașini agricole dețin și o gamă completă de utilaje: plug, freză, disc, combinator etc.
Deseori prestez și servicii, în sensul că ofer spre închiriere unul dintre tractoarele de 65 CP.
Ce soiuri și hibrizi folosiți?
În special de la firma Limagraine, de care sunt foarte mulțumit. Anul trecut am cultivat Rimisol și am obținut o producție de 1.500 kg/ha, în condițiile în care în zona noastră seceta a făcut ravagii.
De asemenea, am avut și un hibrid de porumb de la această firmă și am obținut o producție de 2.500 kg boabe/ha. Sunt hibrizi foarte buni.
Ați accesat vreun proiect de finanțare?
Până acum nu, deoarece în cei trei ani de activitate de când am înființat societatea am adunat numai datorii. Cei care exploatează suprafețe mici resimt greutățile mult mai mult față de cei care lucrează terenuri de mii de hectare. Din fericire, pot spune că abia din acest an am reușit să ne mai redresăm. Drept dovadă, am început documentația pentru a depune niște proiecte care sunt finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.
În ce constă aceste proiecte?
În principal, proiectele sunt pe Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole”. Am vorbit la Oficiul Județean de Consultanță Agricolă pentru întocmirea proiectelor, dar și pentru acestea trebuie să ai bani la dispoziție, să faci dovada că ai în cont banii aferenți dobânzii.
Mai exact, doresc să achiziționez o combină și un tractor performante. De asemenea, voi investi și în construcția unui spațiu de depozitare. Vreau să am acest depozit, să mă pot bucura de o independență pe care acum nu o am. Numai așa voi putea decide momentul favorabil pentru vânzarea produselor agricole, atunci când prețul mă avantajează. Vă pot spune că acum doi ani am depozitat producția agricolă la un siloz din zonă, iar pentru o lună de depozitare a trebuit să plătesc 2.000 de lei, ceea ce nu este rentabil.
Ce cultură va adus profit în acest an agricol?
Singura cultură de care sunt mulțumit este cea de rapiță. Producția medie obținută la hectar a fost de 2.200 kg, iar prețul de vânzare a fost unul bun.
În schimb, la cultura de grâu am ieșit în pierdere. Am obținut o producție de 4.500 kg/ha, iar prețul de vânzare, de 0,35 lei/kg, a fost prea mic. Nu am reușit să scot nici cheltuielile înregistrate pe unitatea de suprafață, care au fost în jur de 1.600 de lei. Tot ce am obținut din valorificarea grâului a fost suficient doar pentru achitarea arendei.
Ce producții preconizați să obțineți la culturile de primăvară?
Apreciez că la cultura de floarea-soarelui o să obțin peste 2 t/ha, iar la porumb aproximativ 4 tone boabe/ha. Cu aceste culturi, floarea-soarelui și porumb, voi reuși să achit atât prefinanțarea pe care am luat-o de la compania „Prutul”, cât și cheltuielile necesare însămânțării culturilor de toamnă.
Care sunt problemele cu care v-ați confruntat?
Cele mai mari probleme sunt cele financiare. Prețurile la inputuri sunt foarte ridicate, iar toate aceste scumpiri sunt în detrimentul agriculturii. Prețul la motorină nu încurajează efectuarea lucrărilor în agricultură. Trebuie să se facă ceva cu prețul ridicat al motorinei. În Franța, de exemplu, agricultura este încurajată. Acolo litrul de motorină costă 50 de eurocenți.
De asemenea, în ultimul timp, prețurile la îngrășăminte au crescut foarte mult, ajungând la 4.000 lei/t. Încerc să găsesc oferte avantajoase pentru a le asigura plantelor elementele nutritive. Cei de la Sofert Bacău solicită 2.500 lei/t. Nu sunt extrem de mulțumit de calitatea acestora, însă prețul este mai bun.
În câmp însă principalele probleme au fost cele legate de protecția fitosanitară a plantelor. La cultura de rapiță a apărut atacul dăunătorilor specifici, dar prin aplicarea tratamentelor am reușit să combat acești dăunători. Acum, la cultura de floarea-soarelui a apărut, din cauza ploilor, putregaiul cenușiu (Botritys cinerea), însă, din fericire, atacul nu este puternic. În orice caz, săptămâna viitoare voi începe recoltatul.
Ați beneficiat de subvenții?
Subvenția pe suprafață am primit-o abia acum două săptămâni, la începutul lunii septembrie. Acum să vedem când o vom primi pe cea din acest an.
Anul trecut am cultivat soia convențională bazându-mă pe promisiunea că voi primi acea subvenție de 215 euro/ha, dar și datorită faptului că este o cultură relativ ușoară, mecanizabilă. Nu s-a dat nici o subvenție și, mai mult, cultura de soia mi-a adus o pierdere de 800 de milioane de lei vechi, pierdere pe care cu greu am recuperat-o. Mulți fermieri au renunțat să mai cultive soia convențională.
V-ați asigurat culturile?
Da, mi-am asigurat culturile, iar acest lucru mi-a prins bine, deoarece anul trecut, când seceta a afectat plantele și nu am reușit să obțin producții avantajoase, am fost despăgubit.
Câți oameni lucrează la fermă?
În total suntem patru, însă angajați avem doi. În principal, eu și fiul meu, care este inginer agronom, coordonăm toate activitățile necesare în fermă.
Sunteți membru al unei organizații profesionale?
Sunt membru al LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), iar legătura mea cu dl dir. Topală o descriu ca fiind una constructivă. Ne ajutăm reciproc. De asemenea, voi încerca să pun bazele unei colaborări și cu o societate agricolă nou-înființată, de 800 ha, amplasată în apropiere, administrată de un neamț.
Desigur, eu exploatez o suprafață mai mică în comparație cu dânșii.
Ce planuri de viitor aveți?
În producție, planurile imediate se referă la înființarea culturilor de toamnă. Până în data de 10 octombrie vreau să semăn grâu pe o suprafață de 70 de hectare, dintre care 20 ha vor fi ocupate cu grâu semincer. Cultura de grâu semincer este mult mai rentabilă decât cea de grâu de consum, având în vedere că prețul de valorificare este de 1, 1 lei/kg. La grâul pentru consum prețul este de doar 0,3 lei/kg.
În primăvară, vreau să cultiv, pe o suprafață de 60 ha, muștar, deoarece este o cultură ușoară, nu necesită muncă manuală, totul fiind mecanizat.
De asemenea, muștarul este o cultură rentabilă, la care prețul de valorificare este de 2,2 lei/kg, iar cheltuielile de producție nu depășesc 1.300 lei/ha. La unitatea de suprafață poți obține o producție medie de 2.000 kg. Un alt lucru care mă avantajează este faptul că la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Podu Iloaiei se cultivă această plantă, iar tehnologia de cultivare a acestei plante nu îmi este străină.
Ce doriți de la autorități?
Le cer autorităților o mai mare operativitate în acordarea subvențiilor, atât de la Uniunea Europeană, cât și de la Guvern. Un alt lucru pe care ar trebui să-l facă este limitarea decalajului dintre ceea ce se promite și apariția normelor de aplicare.
Ana Mustățea


















