Crește procentul de produse contrafăcute - cum combatem acest fenomen?

​„Cum reducem fenomenul contrafacerilor?” este întrebarea la care au încercat să ofere soluții specialiști din diverse industrii, alături de juriști și antreprenori, într-un eveniment organizat pe 13 mai la Camera de Comerț București de către AIPROM (Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România), Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv. 

​Organizatorii și-au propus prin acest șir de evenimente să reunească principalele industrii și companii afectate de flagelul contrafacerilor, precum și instituțiile care au rolul de a preveni și de a pedepsi aceste fapte.
”Țări precum China, Turcia, Ucraina sau Republica Moldova sunt identificate drept principalele surse pentru produsele contrafăcute sau provenite din contrabandă, iar războiul din Ucraina este perceput ca un factor de creștere a traficul ilicit de mărfuri pentru aproape jumătate dintre români”, se menționează în prezentarea organizatorului.
Dat fiind că fenomenul contrafacerii produselor și al comerțului ilegal cu acestea datează de pe vremea Imperiului Roman, așa cum a punctat și Georgiana Vencu, avocat care colaborează cu AIPROM de mai mulți ani, eliminarea lui completă este imposibilă. Dar cu toții trebuie să contribuim la reducerea acestuia, începând de la consumatorul final (care de obicei este cel mai afectat).
Carmen Botez, director executiv AIPROM, a spus că în industria de protecție a plantelor a crescut foarte mult procentul de produse contrafăcute și că probabil dacă nu ar exista cerere, acest procent ar fi mai redus.
”Este greu să faci deosebirea între ele, mai ales în această industrie. Ele vin în cantități mici, au un anumit cost, au anumiți markeri interni care nu se recunosc cu ușurință și atunci este ușor să falsifici produsul și să îl pui pe piață. Și pentru că nici instituțiile statului nu se implică suficient, din varii motive (cel mai invocat lipsa de personal, de timp), facilitează activitatea infractorilor”, este de părere reprezentanta Asociației. Ea a subliniat că se lucrează intens la monitorizarea aparițiilor în mediul online a ofertelor de produse contrafăcute, una dintre platformele unde aceste anunțuri apar în număr foarte mare fiind Olx.
”Trebuie să subliniem că legislația românească (așa puțină și insuficientă cum este pentru a gestiona toate aceste situații noi) impune folosirea de etichete în limba română pentru produsele comercializate pe teritoriul țării. (...)Dacă lăsăm acest fenomen să crească, vom ajunge în punctul în care chiar nu se vor mai putea lua măsuri și vom fi sufocați de astfel de substanțe contrafăcute, extrem de periculoase pentru sănătatea umană și mediu”, a mai atras atenția directorul executiv al AIPROM.

​Gabriela Dumitru, coordonator comunicare AIPROM a prezentat exemple concrete de anunțuri, arătând care sunt primele semne care ar trebui să ne pună în gardă la o ofertă de produse contrafăcute: cele mai multe produse au etichete în limba slavonă, nefiind traduse; dar acum vânzătorii ilegali descarcă imagini ale produsului original (deși uneori pe fundalul imaginii se văd cutii/ambalaje care conțin altceva) și singurul lucru suspect este disponibilitatea livrării oriunde și oricând, la un preț de câteva ori mai mic. Mai sunt și anunțurile de pe Market place și grupurile de pe rețele sociale unde sunt intens promovate aceste anunțuri, unele dintre ele cu produse expirate dar care, culmea, au și cumpărători. Iar metodele de contrafacere și distribuție evoluează și ele odată cu tehnologia.
”În aceste cazuri ne punem întrebarea ”Ce face fermierul? Știe ce cumpără?”
Gabriela Dumitru crede că nu întotdeauna un fermier este pe deplin informat despre achiziția ieftină pe care o face, pentru că vânzătorii de produse contrafăcute au răspunsuri precum «este același produs original, doar este furat din altă țară».
Georgiana Vencu a punctat și ea cât de periculoase sunt produsele contrafăcute pentru sănătatea noastră, a animalelor și a mediului în general, pentru că ele nu sunt controlate de nimeni, iar reziduurile rămase în plante nu ajung la analize.
În cazul produselor de protecția plantelor există câteva prevederi legale care permit sancționarea celor care produc și comercializează produse contrafăcute, dar unele dintre ele sunt ”căzute în desuetudine”, fiind vechi și cu pedepse care nu sperie pe nimeni.
”Este greu să faci încadrări legale, dar nu trebuie să ne oprim în a căuta căile de a combate acest fenomen periculos, cu atât mai mult în cazul produselor de protecție a plantelor, datorită impactului mare al acestora. Și autoritățile vamale au pârghii legale, dar este nevoie ca și titularul mărcii să intervină pentru a se putea lua măsuri”, a explicat avocatul.
Ea a mai spus că există și un proiect de act normativ, gata de a fi aprobat, în care este reglementat inclusiv comerțul online.
”Trebuie să fim conștienți de cât de grave sunt consecințele folosirii produselor chimice contrafăcute, nu doar în protecția plantelor, pentru că acestea ajung să afecteze economia până la nivel macro, încurajând economia subterană”, a mai subliniat încă o dată Georgiana Vencu.

Proiectul de act normativ elaborat și promovat de către AIPROM: ”Ordonanță de urgență privind fabricarea, reambalarea, comercializarea, importul, exportul, utilizarea și prestarea de servicii cu produse de protecție a plantelor pe teritoriul României”.
Prevederi din Proiect aplicabile: • Produs de protecție a plantelor ilicit - orice produs de protecție a plantelor contrafăcut, neautorizat în România plasat pe piață în mod fraudulos, fabricat sau reambalat fără consimțământul deținătorului omologării sau care nu conține substanțele active declarate pe etichetă; • Produs de protecție a plantelor neconform - orice produs de protecție a plantelor care nu corespunde specificațiilor tehnice autorizate, cu termen de valabilitate expirat sau cu eticheta și ambalaj care nu corespunde cerințelor legale în vigoare; • Sunt interzise fabricarea, importul, exportul, circulația intracomunitară, deținerea, depozitarea, reambalarea, comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor ilicite. • Comerțul online este permis doar deținătorului autorizării sau reprezentantului său legal în România, precum și distribuitorilor agreați de acesta. Comerțul online este permis doar pe site-urile aparținând operatorilor economici menționați la alin.(1), cu respectarea prevederilor prezentului act normativ. • Este interzisă comercializarea online a produselor de protecție a plantelor cu toxicitate acută din categoria 1, 2 și 3 care conțin pictograma GHS06.
Importul produselor de protecție a plantelor autorizate în România se efectuează în baza certificatului de abilitare import în vederea comercializării pe teritoriul țării. • Exportul produselor de protecție a plantelor se efectuează în baza certificatului de export emis de Autoritate prin structurile teritoriale pentru fiecare transport. • Efectuarea operațiunilor de fabricare, reambalare, import, export, circulație intracomunitară, deținere, depozitare, comercializare, utilizare și prestare de servicii cu produse de protecție a plantelor clasificate ca produse cu toxicitate acută din categoria 1, 2 și 3 care conțin pictograma GHS06 fără certificat de înregistrare constituie infracțiunea de trafic cu produse sau substanțe toxice, faptă prevăzută și pedepsită de art. 359 din Codul penal. 22. • Reambalarea și comerțul online cu produse de protecție a plantelor clasificate ca produse cu toxicitate acută din categoria 1, 2 și 3 care conțin pictograma GHS06 constituie infracțiunea de trafic cu produse sau substanțe toxice, faptă prevăzută și pedepsită de art. 359 din Codul penal.
• Constituie infracțiune şi se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, fapta de a fabrica, de a reambala, de a importa, de a exporta și/sau a pune în circulație produse de protecție a plantelor ilicite. Prin punerea în circulație a produselor ilicite de protecție a plantelor se înțelege oferirea, comercializarea ori deținerea acestor produse în scopul plasării pe piață către publicul larg.
Contrafacerea are un impact uriaș asupra bugetelor statelor afectate de acest fenomen, descurajează investițiile celor corecți, prejudiciază titularii de drepturi, are efecte nocive în privința locurilor de muncă, pentru că transferă economia în zona gri și neagră, are efecte asupra sănătății și a vieții oamenilor.
Soluționarea cu celeritate a cauzelor având ca obiect contrafacerea PPP și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate ar ajuta la reducerea fenomenului. Este necesară adoptarea legislației speciale care să incrimineze contrafacerea produselor de protecția plantelor.
 
Roxana Drăghici