Creșterea atractivității sectorului agricol prin implementarea tehnologiilor inteligente

​În zilele de 11 și 12 mai, Clubul Fermierilor Români (CFRO) a organizat conferința Agrivision în parteneriat cu New Club of Paris (NCP) și World Capital Institute (WCI).
Evenimentul a reunit cercetători, experți internaționali, autorități și reprezentanți ai sectorului agricol, iar subiectele dezbătute au gravitat în jurul rolului cunoașterii și al capitalului intelectual în modernizarea și dezvoltarea sustenabilă a agriculturii.

„Este o reuniune comună a trei organizații, trei grupuri de reflecție, dintre care două acționează la nivel internațional. CFRO este o organizație tânără, creată în anul 2018. 1.400 de companii comerciale din domeniul agriculturii sunt membre în asociație. Aș spune că cel puțin jumătate, dacă nu mai mult de jumătate, dintre companiile performante din România fac parte din organizația noastră.
Suntem preocupați de formarea tinerei generații pentru a aduce în activitatea de reprezentare a intereselor fermierilor idei noi, într-un context provocator pentru România deoarece se confruntă cu o comunitate îmbătrânită – la conducerea fermelor peste 85% sunt fermieri cu vârste de peste 65 de ani. Acesta este principalul motiv pentru care ne-am concentrat asupra resursei umane din agricultură. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” pregătește tineri absolvenți de studii superioare, copii de fermieri, care sunt activi în sectorul agricol, pentru a avea o gândire antreprenorială, pentru a ști cum să obțină finanțări de la băncile comerciale, cum să vorbească în public, care sunt regulile de protocol și diplomație, cum să negocieze – într-un cuvânt tot ce nu află în facultate, dar de care au nevoie în afacerile lor.  
La ora actuală, 500 de tineri au parcurs programul TLA și astfel am format o comunitate serioasă. În cadrul Clubului avem șase grupuri de reflexie pe subiecte diverse precum transformare digitală, agricultură regenerativă, economie circulară, produs românesc, agricultură sustenabilă și energie regenerabilă. Totodată, avem un Centru de Inovare și Formare pentru că vrem să facem o mișcare tectonică în România, să generăm o mișcare care să schimbe în bine sectorul agricol”, a susținut Florin Ciolacu, director executiv CFRO.
 
Jabbar Kanani, președinte Agricover și membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români, a declarat: „Tehnologiile evoluează. Am vorbit despre Agricultura 4.0, iar acum vorbim despre 5.0. Cine va folosi această tehnologie avansată? Avem resursa umană capabilă să o utilizeze? Nu putem să vorbim despre tot avansul tehnologic cu generații de fermieri care au peste 60 de ani. Dacă nu atragem tinerii să preia afacerile agricole degeaba vorbim despre tehnologie.
În agricultură ne confruntăm cu o „secetă de creiere”.
În condițiile în care media de vârstă a fermierilor care sunt la conducerea afacerilor este de peste 55 ani, ne punem întrebarea dacă suntem pregătiți să absorbim în sector toată această tehnologie prezentă în piață. Din punctul meu de vedere, nu suntem pregătiți. Dacă ar trebui să investesc 100 de lei în agricultura, 50 - 60% i-aș folosi pentru pregătirea resursei umane. Dacă avem oameni pregătiți, atunci am putea folosi mai bine tehnologiile existente. Vorbim despre Inteligență Artificială, dar cine o folosește?
Toată lumea spune că agricultura este riscantă. Nu este adevărat. Dacă intri într-o cameră în care este întuneric, total pare riscant. Pentru cunoașterea riscului, trebuie să cunoști sectorul, iar sectorul are nevoie de o revoluție în zona resursei umane.”
 
Cathy Garner, președinte World Capital Institute: „Consider că există o barieră de comunicare în ceea ce privește înțelegerea potențialului pe care îl au instrumentele digitale și noile tehnologii, în special în rândul fermierilor cu vârste mai înaintate. Sugerez ca cei care au înțeles importanța acestora să comunice cu ceilalți agricultori și să creeze o comunitate pentru a împărtăși experiențe astfel încât să crească gradul de adoptare a noilor tehnologii în sector.”
World Capital Institute (WCI) este un think-tank internațional independent care se concentrează pe înțelegerea și aplicarea capitalului bazat pe cunoaștere. WCI reunește experți, cercetători și lideri pentru a aborda subiecte precum economia cunoașterii, inovația și, recent, tranziția către Agricultura 4.0.
 
Stefan Güldenberg, președinte New Club of Paris: „Vedem crize de tot felul, pornind de la schimbările demografice, costurile crescute la inputurile folosite în agricultură, accelerarea competiției la nivel global și altele, dar avem și știri pozitive din prisma tehnologiilor care pot fi implementate în agricultură și a căror utilizare poate fi văzută ca o oportunitate în a optimiza consumul de inputuri, crește eficiența și reduce nevoia forței de muncă.
Însă cea mai mare oportunitate este menținerea atractivității pentru acest sector în rândul generațiilor tinere.
Ne punem întrebarea: Cine va lucra terenul în viitor? Îl vor lucra concetățeni tineri sau companii mari din alte țări? De aceea este important să ne preocupe această chestiune, să o gestionăm astfel încât să facem sectorul cât mai atractiv pentru generațiile următoare și pentru a aduce înapoi în țară „mințile inteligente”, și să le dăm o viziune pozitivă despre viitorul României.”
New Club of Paris este o organizație internațională și un think-tank care sprijină națiunile, orașele și organizațiile în transformarea lor către o economie bazată pe cunoaștere.
 
Florin Constantin, fondatorul companiei de consultanță AGXecutive: „Miza pentru orice soluție digitală este cum interpretează datele furnizate în exces pentru a putea lua o decizie la timp.
Consider că Inteligența Artificială a scurtat distanța între date și decizie, fiind un catalizator incredibil. AI-ul face o analiză mult mai rapidă, însă decizia rămâne la factorul uman.
România trăiește, din păcate, paradigma a două modele în agricultură. Există o agricultură întârziată și o agricultură foarte avansată. Dacă ne uităm în zona profesionistă, care acoperă mai mult de jumătate din suprafața arabilă a țării, respectiv cca. 6 milioane de hectare dintr-un total de aproximativ 8,5 milioane hectare, vedem că se folosesc instrumente digitale, programe de software, etc pentru a lua decizii bazate pe date. Pe fermieri nu-i interesează digitalizarea de dragul digitalizării, ci îi interesează să ia decizii bazate pe informații.
Un avantaj al fermierilor din țările din vestul Europei este acela că sunt coagulați în cooperative agricole care oferă servicii digitale mutuale. În țara noastră încă nu avem aceste structuri puternice și de aceea fermierul român este un fel de Robinson Crusoe în „oceanul” digitalizării. Fiecare fermă are soluții sale aparte și nu prea găsim aceleași standarde de operare în exploatațiile agricole.”
 
 
Ana Ioniță