Creșterea rezilienței fermelor în fața provocărilor climatice

​Pe 20 aprilie a.c, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a găzduit conferința „Agricultura viitorului în contextul schimbărilor climatice”, organizată cu sprijinul Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură (ANFA). Implicarea mediului asociativ și parteneriatele încheiate cu instituțiile publice permit construirea unui dialog mai aplicat și consolidat. 

Cunoașterea datelor climatologice joacă un rol important în agricultură. Fiecare etapă a ciclului agricol este influențată de condițiile climatice și vremea dictează desfășurarea anumitor lucrări în câmp. În această ordine de idei, relațiile dintre instituțiile din domeniu și asociațiile de fermieri duc la crearea de avantaje reciproce.
 
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul noului Centru Agrometeorologic pentru regiunea VI Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) – o inițiativă unică de acest gen la nivel mondial.
Elena Mateescu, director general al ANM, dar și membră a ANFA, a oferit informații privitoare la modernizarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice majore, în cadrul căreia este inclusă înființarea Centrului Agrometeorologic și extinderea rețelei naționale de stații meteorologice automate.
Centrul va furniza servicii și produse climatologice prin determinarea impactul factorilor climatici și a efectelor adverse ale schimbărilor climatice asupra sistemelor agricole existente și viitoare. Totodată, va oferi date și informații relevante pentru domeniul agricol, precum și acțiunile necesare pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a sistemelor agricole Nu în ultimul rând, Centrul Agrometeorologic va contribui la crearea de hub-uri în vederea formării profesionale și perfecționării, precum și creșterii gradului de adaptabilitate la schimbările climatice.
În vederea extinderii rețelei naționale de observații, ANM va instala 200 de stații meteorologice automate în fermele din România.
 
Alina Crețu, director executiv al FAPPR și fondator ANFA a afirmat: „Ne dorim o relaționare între femeile din agricultură, între femeile fermier și cele care activează în instituțiile cu care noi colaborăm, pentru a avea mai multe proiecte împreună. ANFA asta își dorește, să aducă mai aproape oamenii, în special femeile din acest domeniu, să contribuie la educație și formarea profesională, și să se implice în societate.”

Iulia Blagu, președinte ANFA, a afirmat: „Viitorul nu mai este doar o noțiune abstractă, viitorul a început și noi îl simțim din prisma schimbărilor climatice. Iată că vorbim foarte mult despre încălzirea climatică, reziliență și adaptare.
Agricultura de astăzi și de mâine nu aparține celui mai mare, ci celui mai adaptat și nu putem face acest lucru decât prin parteneriat pentru că de multe ori presiunea pe umerii fermierilor este mare însă întotdeauna trebuie să existe un parteneriat între fermieri, instituții, cercetare și politicile publice.
ANM are o relevanță extraordinară pentru noi, fermierii, și faptul că putem să fim într-un contact permanent și să avem date reale ne ajută foarte mult să știm ce facem în câmp. În fiecare dimineață, întrebarea fermierului este ce poate să facă în câmp, dacă plouă sau nu, dacă seamănă sau nu. Nu mai există nicio o urmă de îndoială că agricultura, mediul și meteorologia sunt interconectate încât nu mai putem decât să facem un dialog comun.
Referitor la asociație, ANFA lucrează pentru incluziune de gen.
În acest moment, doar 32% din exploatațiile agricole de la nivelul Uniunii Europene sunt conduse de femei și, probabil, procentul este un pic mai mic în România. Visul nostru este ca raportul să fie măcar 50 : 50.”
 
Directorul general al instituției a susținut, de asemenea, o prezentare referitoare la contextul climatic și impactul asupra agriculturii.
Potrivit datelor prezentate, 2024 a fost cel mai călduros an din 1901 până în prezent, 2025 a fost al IV-lea cel mai cald din 1900 până prezent iar perioada 2012 – 2025 a fost cea mai călduroasă perioadă de 14 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice. Din seria celor mai secetoși ani fac parte 2002-2003, 2023-2024 și 2024-2025.
„Fenomenul de secetă reprezintă unul din provocările pe care agricultorii trebuie să-l aibă în vedere atunci când trebuie să-și adapteze tehnologiile de cultură.
Anul agricol curent, 2025 - 2026, a deputat cu un deficit de precipitații accentuat. La finalul lunii septembrie, pentru jumătatea sudică a țării, seceta pedologică era prezentă, cantitățile de precipitații fiind semnificativ reduse. Luna septembrie a fost mai caldă cu două grade Celsius, față de normalul termic al unei luni septembrie în țara noastră. În octombrie și noiembrie au căzut precipitații importante în sudul și sud-estul țării, fapt ce a determinat ca rezerva de apă din sol să înregistreze valori optime și apropiate de optim în Oltenia, Moldova, Dobrogea, dar și în sudul Transilvaniei. În prima decadă a lunii octombrie, 51 de stații meteorologice au înregistrat cantități de peste 100 l/mp, din care la 9 stații sunt recorduri absolute depășindu-se astfel recordurile lunii octombrie până în prezent. De exemplu, în Giurgiu s-au înregistrat 255 l/mp, în Zimnicea 244,9 l/mp, în Constanța 163,6 l/mp, în Fetești 162,9 l/ha sau Oltenița 152,3 l/ha. Noiembrie, tot în jumătatea de sud a țării, a adus cantitățile cele mai mari de precipitații. În zona Banatului, dar și Maramureșului, Transilvania și partea de vest al Moldovei, aprovizionarea cu apă a solului era satisfăcătoare. Luna decembrie a fost secetoasă și mai caldă, iar cantitățile de precipitații au fost nesemnificative, de sub 20 - 25 l/mp.
2026 a debutat cu cantități de precipitații ușor peste norme, însă luna ianuarie a fost ușor mai caldă, doar 0,3 grade Celsius abatere termică față de normalul unei luni ianuarie, în contextul în care luna ianuarie tradițional ar trebui să însemne cea mai rece lună a iernii și a anului în țara noastră, dar, din păcate, acest lucru este dovedit prin faptul că simțim iernile mai blânde la nivelul țării noastre, cel puțin în ultimii 20 - 30 de ani, dar care nu au exclus și perioadele în care minimele să coboare sub pragurile de rezistență. Ultima lună de iarnă se remarcă prin precipitații tot în jumătatea sudică a țării, care mențin rezerva de apă în această parte a țării la valori satisfăcătoare și apropiate de optim, în timp ce jumătatea nordică rămâne sub un regim satisfăcător. În luna martie cantitățile de precipitații sunt nesemnificative în toată țara și zone în partea de vest și centru a țării înregistrează secetă pedologică moderată. În prima jumătate a lunii aprilie, din păcate, seceta este în extindere.
Noi continuăm să monitorizăm evoluția vremii și propun chiar întâlniri periodice cu fermierii în vederea efectuării un bilanț al vremii și evoluției acesteia astfel încât agricultorii să știe ce să facă în câmp, din prisma tehnologiilor.
Fenomenele extreme se manifestă din ce în ce mai des și tiparul de vreme extremă cred că tinde să devină tiparul de vreme normală, așa că este o nouă normalitate care, cu siguranță, se va amplifica în anii viitori și, de aceea, astfel de întâlniri nu fac decât să aducă plus valoare”, a susținut Elena Mateescu.
În cadrul evenimentului, specialiști din cadrul ANM au susținut mai multe prezentări. Florina Georgescu, director Prognoză Meteorologică, a vorbit despre fenomenele extreme și importanța cunoașterii datelor climatice în agricultură, iar Roxana Bojariu, Șef Serviciul de Climatologie, a abordat subiectul privitor la adaptarea la schimbările climatice în domeniul agricol.

Peste tot vorbim de scenarii atunci când încercăm să ne pregătim pentru viitor.
Din punct de vedere al viitorului climatic, avem scenarii optimiste și pesimiste, în funcție de concentrația de gaze cu efect de seră în atmosferă, pentru temperatură și precipitații.
Toate arată temperaturi care cresc, și care cresc mai mult vara decât iarna, dar și o scădere a precipitațiilor, mai ales în lunile de vară - asta nu înseamnă însă că nu crește intensitatea precipitațiilor pentru că în lunile de vară, majoritatea generațiilor de modele, ne arată, mai mult sau mai puțin, că vom avea cantități mai reduse de precipitații în zona României, dar distribuite pe evenimente extreme. Vom avea cantități mult mai mari de precipitații ce cad într-un timp scurt, cu impact asupra agriculturii pentru că rezerva de apă din sol nu se poate reface ușor când ai astfel de ploi torențiale, care duc la eroziunea solului, la spălarea solului fertil de la suprafață.
În privința analizei indicelui privind severitatea secetei, la nivelul României avem două scenarii, însă în ambele avem o favorizare a condițiilor de secetă. Spre sfârșitul secolului, crește acest semnal. Europa, dar mai ales țările din jurul Mediteranei, se avea probleme mari cu resursa de apă. Un studiu al Agenției Europene de Mediu arată că în orizontul 2050 vor fi zone din Spania, Grecia, Italia și sudul Franței care nu vor mai fi pretabile economic pentru a fi cultivate.
În cazul României, la sfârșitul secolului, chiar în condițiile unui scenariu pesimist, am avea o reducere a resursei de apă de 30% față de orizontul 1971 - 2000. Consider că, în ciuda provocărilor, există loc pentru o gestionare inteligentă a apei. Prin cunoaștere și tehnologii noi vom depăși aceste provocări, iar realizarea Centrului Agrometeorologic în România va reprezenta o oportunitate pentru agricultura autohtonă”, a afirmat Roxana Bojariu, Șef Serviciul de Climatologie în cadrul ANM.
Potrivit specialistului, instituția a construit o platformă, RO- ADAPT, de adaptare la schimbările climatice, ce poate constitui un instrument inovator pentru fundamentarea politicilor și strategiei naționale privind schimbările climatice. Platforma oferă un mediu virtual de lucru cu acces la o bază de date actualizată în timp real cu date climatice și non-climatice, o hartă interactivă ce permite explorarea seturilor de date publicate pe platformă, o colecție de studii privind categoriile de produse și servicii specifice diferitelor sectoare abordate. Agricultura este unul dintre domeniile prioritare, iar invitația făcută de specialist celor care activează în sectorul agricol a fost aceea de a furniza informații relevante pentru a construi o platformă puternică.
„Este nevoie de un dialog concret la nivel regional și local. Ne trebuie indicatori locali cu care să cuplăm datele noastre climatice cu orice alt element care înseamnă impact asupra activităților agricole, cum ar fi producțiile realizate per hectar”, a mai adăugat aceasta.
 
Ana Ioniță