Criza îngrășămintelor revine în prim-plan

​La numai câțiva ani după criza energetică provocată de războiul din Ucraina, agricultura europeană se confruntă cu o nouă creștere semnificativă a costurilor pentru îngrășăminte. Potrivit Comisiei Europene, prețurile îngrășămintelor pe bază de azot sunt în prezent cu aproximativ 70% mai mari decât media anului 2024, iar gradul de accesibilitate pentru fermieri a ajuns la cel mai redus nivel din 2022.

​Executivul european avertizează că situația s-a deteriorat rapid în prima parte a anului 2026, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al perturbărilor lanțurilor internaționale de aprovizionare. În aceste condiții, numeroși fermieri europeni analizează reducerea dozelor de fertilizare, modificarea structurii culturilor sau chiar diminuarea suprafețelor cultivate.
 
Îngrășămintele minerale reprezintă unul dintre pilonii productivității agricole moderne. Azotul, fosforul și potasiul sunt esențiale pentru dezvoltarea culturilor, iar în cazul cerealelor fertilizarea cu azot influențează direct nivelul producțiilor și calitatea recoltei.
Conform datelor Comisiei Europene, aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate al Uniunii Europene provine din importuri, în timp ce producția internă depinde puternic de gazul natural, care reprezintă până la 70% din costurile de producție ale îngrășămintelor azotate. Astfel, orice creștere a prețului energiei sau orice blocaj comercial se transmite rapid în costurile fermierilor.
 
Conflictul din Orientul Mijlociu amplifică presiunea
În analiza sa, Comisia Europeană arată că recentele tensiuni din Orientul Mijlociu au avut efecte directe asupra pieței globale a îngrășămintelor. Regiunea reprezintă aproximativ 35% din exporturile mondiale de îngrășăminte azotate, iar perturbările logistice din zona Golfului Persic și a Strâmtorii Hormuz au alimentat creșterea prețurilor la nivel global. Chiar dacă dependența directă a Uniunii Europene de această regiune este relativ redusă, piața îngrășămintelor este una globală, iar orice reducere a ofertei se reflectă imediat în costuri mai mari pentru agricultori.
 
Comisia Europeană pregătește măsuri de sprijin
Pentru a evita impactul asupra producției agricole și asupra prețurilor alimentare, Comisia Europeană a lansat în luna mai 2026 un Plan de Acțiune pentru Îngrășăminte.
Printre măsurile propuse se numără:
• sprijin financiar excepțional pentru fermierii afectați de creșterea costurilor;
• utilizarea rezervei agricole europene;
• introducerea unei noi scheme de lichiditate prin Politica Agricolă Comună;
• flexibilizarea plăților în avans din fondurile PAC;
• stimularea utilizării îngrășămintelor organice și bio;
• creșterea eficienței utilizării nutrienților în ferme.
De asemenea, Comisia urmărește consolidarea producției europene de îngrășăminte și reducerea dependenței de importuri.
 
Sunt suficiente măsurile propuse?
Nu toți actorii din sector consideră că soluțiile Bruxelles-ului sunt suficiente.
În cadrul dezbaterilor din Comisia AGRI a Parlamentului European, mai mulți eurodeputați au atras atenția că fondurile propuse riscă să fie insuficiente în raport cu amploarea creșterii costurilor. O parte dintre aceștia au solicitat intervenții financiare mai consistente și mai rapide pentru fermele afectate.
În același timp, s-au exprimat opinii divergente privind politicile climatice europene. Unii eurodeputați au cerut exceptarea îngrășămintelor de la anumite mecanisme de taxare a carbonului, în timp ce alții au pledat pentru reducerea dependenței de îngrășămintele sintetice prin extinderea culturilor fixatoare de azot și valorificarea mai eficientă a gunoiului de grajd.
 
O problemă structurală a agriculturii europene
În realitate, actuala criză scoate la iveală o vulnerabilitate mai profundă a agriculturii europene: dependența de inputuri externe și de costurile energiei.
După criza gazelor din 2022, numeroși producători europeni de îngrășăminte și-au redus capacitățile de producție, iar Uniunea Europeană a devenit mai dependentă de importurile de uree și amoniac din afara spațiului comunitar. Specialiștii avertizează că simpla creștere a producției interne nu va conduce automat la prețuri mai mici atât timp cât industria europeană continuă să funcționeze pe baza unor costuri energetice mai ridicate decât cele ale competitorilor globali.
Această realitate alimentează dezbaterea privind viitorul mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM), taxele vamale aplicate importurilor și competitivitatea industriei europene a îngrășămintelor.
 
Impactul asupra fermierilor români
Pentru agricultura României, unde culturile de cereale și oleaginoase ocupă milioane de hectare și depind în mare măsură de fertilizarea minerală, evoluția pieței îngrășămintelor reprezintă un factor esențial pentru rentabilitatea fermelor.
În contextul în care prețurile cerealelor rămân sub presiune, iar costurile inputurilor cresc, mulți fermieri sunt nevoiți să își regândească strategiile tehnologice pentru campania 2026-2027. Reducerea fertilizării poate diminua costurile pe termen scurt, însă riscă să afecteze producțiile și calitatea recoltei, într-un moment în care competitivitatea agriculturii europene este deja pusă la încercare.
 
Criza actuală a îngrășămintelor nu reprezintă doar o problemă temporară de prețuri, ci un semnal privind fragilitatea lanțurilor de aprovizionare agricole europene. În timp ce Bruxelles-ul încearcă să ofere soluții de urgență prin sprijin financiar și măsuri de flexibilizare a PAC, provocarea pe termen lung rămâne aceeași: cum poate Uniunea Europeană să asigure fermierilor acces la îngrășăminte competitive, fără a-și compromite obiectivele climatice și fără a-și accentua dependența de importuri.
 
Consiliul AGRIFISH: 400 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor
La reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH) din 26 mai 2026, Comisia Europeană a prezentat oficial un plan de acțiune destinat limitării impactului costurilor ridicate ale inputurilor agricole, în special al îngrășămintelor, asupra fermierilor europeni.
Pachetul propus include un sprijin financiar excepțional de aproximativ 400 milioane euro pentru agricultorii afectați de creșterea costurilor, precum și un set de măsuri legislative în cadrul actualei Politici Agricole Comune (PAC). Acestea vor permite statelor membre o flexibilitate mai mare în gestionarea planurilor strategice PAC, inclusiv posibilitatea realocării fondurilor neutilizate către noi scheme de lichiditate și acordarea unor plăți în avans mai consistente către fermieri.
Potrivit Comisiei Europene, propunerea legislativă a fost prezentată oficial la 12 iunie 2026.