Crizele se succed. Clubul Fermierilor Români vine cu mai multe propuneri pentru sector

​„Avem o problemă sistemică. Problema asta o vedem ca o oportunitate, oportunitatea unui salt istoric, dar care presupune o altă abordare. Un nou model economic în fermă, unde cultura mare nu mai asigură astăzi capacitatea, sustenabilitatea și viabilitatea economică.
Este necesar un parteneriat multisectorial, pe care îl vedem ca pe o valoare pentru a întări poziția geopolitică a României, pentru a dezvolta capacitatea agricolă, pentru a valorifica potențialul zootehnic și potențialul de procesare, pentru a asigura România ca un hub cu dublu rol: agroalimentar și de securitate”, a spus Florian Ciolacu la Forumul Național Agri4future, care a avut loc la începutul acestei luni.
Soluția propusă de CFRO a fost explicată și detaliată de fiecare dintre participanți, unii având deja nu doar experiență, ci și rezultate la nivel local prin colaborarea diferiților actori de pe acest lanț. În fapt este vorba despre un parteneriat între producătorii primari, procesatori și lanțurile de distribuție/retail, care să ne garanteze că produsele obținute în România conțin materie primă autohtonă, mai ales dacă ea există din abundență într-o anumită perioadă a anului astfel încât să mai fie necesar importul în cantități atât de mari. Iar aceste parteneriate devin cu atât mai importante pentru noi cu cât la nivel european sectorul agricol trece în plan secundar, iar bugetele scad, idee subliniată și de ministrul interimar Tanczos Barna:
"Suntem într-o situație fără precedent.
Vedem o aplecare mai puțin accentuată a conducerii Uniunii Europene pe tot ce înseamnă agricultură și dezvoltare rurală, în tot ce înseamnă tratate, răspuns la diferite situații - reacția a fost lentă, întârziată și disproporționată de partea UE.
Acest lucru, care este în dezavantajul României, se vede în primul rând din faptul că foarte multe state membre au făcut presiuni pentru reducerea bugetului alocat plăților directe și dezvoltării rurale”.
 
Încă un miliard pentru Agricultură
Ministrul interimar mai crede că șansele ca Agricultura să păstreze cei doi piloni în viitorul exercițiu bugetar european s-au redus dramatic, România fiind practic singura țară care mai susține acest lucru cu adevărat:
“Acest tren a cam plecat din gară și trebuie să vedem cum ne organizăm aici, acasă. (..) Diferențele sunt foarte mari între statele membre, motiv pentru care nici unitatea nu este aceeași și particularitățile statelor membre nu mai sunt tratate cu atâta aplicare și atâta flexibilitate din partea Comisiei Europene.
În aceste condiții devin mult mai importante politicele publice naționale pe care le putem pune în practică complementar, în modul în care le putem organiza și putem reacționa la aceste perioade de criză”.
Ministrul interimar mai vorbește și despre încă 1 miliard de lei de care ar avea nevoie sectorul pe care îl conduce, mai mult de jumătate fiind destinat producătorilor de lapte și carne:
”Le-am spus (n.r premierului Bolojan și ministrului Finanțelor Alexandru Nazare) că, fără un miliard de lei în plus, nu vom putea acorda ajutoarele de urgență pentru a trece peste perioada critică în care se află.
Sectorul de bovine se confruntă cu reducerea prețului la lapte din cauza supraproducției din întreaga Uniune și presiunii care vine dinspre vest. Suntem o piață în care se varsă tot ce nu se poate consuma sub formă de produse la prețul spot în sectorul de lapte, în sectorul de carne”, a arătat Barna.
Convins că există soluții, el a spus că nu ar dori să ”ajungem în situația în care dăm degeaba, că nu mai avem la cine. Dacă se închid marile ferme de îngrășare, dacă nu mai populează, dacă ajung în pragul falimentului acele ferme noi construite din fonduri naționale pentru reproducție, repornirea o să fie și mai costisitoare și mai grea. Deci trebuie să acționăm. De fapt, suntem chiar în întârziere”.

Alexander Degianski preia președinția rotativă a CFRO
Alexander Degianski este, de la 1 iulie, președintele Clubului, preluând ștafeta de la Dan Hurduc, care a reprezentat organizația în primele șase luni. Fermier tânăr, este administratorul Forest and Biomass România SA, din județul Timiș și gestionează circa 5.000 hectare de teren arabil și 5.000 hectare de pădure.
În intervenția sa din cadrul Forumului, noul președinte CFRO a vorbit despre subiecte sensibile precum plafonarea, cu cele două abordări: plafonare opțională din partea Consiliului ca o abordare viitoare, sau limitare la 500.000 euro/entitate, din partea Parlamentului European.
”În această situație, nu o să mai vorbim despre degresivitate. Ceea ce ne ajută foarte mult și ne creează premisele unei predictibilități a nivelului veniturilor”, a spus Degianski.
El a arătat că și în ceea ce privește Pilonul 2, se discută astăzi despre continuarea acestei abordări a PAC, însă bugetul este mult diminuat față de exercițiul actual și ”încercăm să susținem o mărire pentru că am identificat celelalte plafoane disponibile care putea fi mutate către bugetul PAC”.
 
Băncile să nu mai împrumute statul
Adrian Chesnoiu, director general AFIR, a lăudat capacitatea României de absorbție a fondurilor europene, de peste 99%, dar a arătat că sumele alocate pentru proiecte în sectorul de procesare ar trebui să fie mai mari pentru că ”mini făbricuțele de 2,5 milioane euro” nu pot concura cu fabricile de mare capacitate, iar România trebuie să continue cu susținerea procesării.
Pentru asta este nevoie însă de un buget mai bine conturat la Ministerul Agriculturii, iar vocea fermierilor să fie mai mult auzită pentru a putea construi ceea ce este benefic pentru sector. În plus, directorul AFIR consideră că băncile comerciale ar trebui să-și direcționeze împrumuturile către mediul privat, nu către stat:
"Poate ar trebui ca băncile comerciale din România să nu mai împrumute statul, și toți banii pe care îi dau, să-i ducă în economie, către privați, către cei care au nevoie de acești bani, și în felul acesta să pună în mișcare un capital care să fie multiplicat exact în sectoarele în care nevoia de finanțare este mai mare.”
Propunerea a fost aplaudată.
 
Banca Mondială vrea să dubleze investițiile în sectorul agroalimentar
Marcelo Castellanos în calitate de proaspăt country manager al Băncii Mondiale (de la1 iulie 2026), a anunțat lansarea în octombrie anul acesta a strategiei AgriConnect, al cărei scop este consolidarea securității alimentare la nivel global.
“Am ajuns la concluzia că, dacă vrem să facem cu adevărat o diferență în sectorul agroalimentar, trebuie să îl abordăm într-un mod foarte integrat. Ne propunem să dublăm angajamentele sau investițiile noastre în agroalimentar la aproximativ 9 miliarde de dolari, plus încă 5 miliarde mobilizate de la parteneri până în 2030. Obiectivul este de a ajunge la 300 de milioane de fermieri la nivel global și de a-i ajuta să avanseze în lanțul valoric.
În acest context, România este o țară foarte importantă pentru noi. A fost identificată ca una dintre țările prioritare pentru această inițiativă în capitolul european.
România a investit, dar aceste investiții au fost adesea fragmentate. Oportunitatea actuală este de a trece de la investiții fragmentate la o agendă de modernizare coerentă pe termen lung, care să conecteze punctele de-a lungul lanțului valoric agroalimentar, de la producție la procesare, logistică și piețe”.
 
Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii organizat de Clubul Fermierilor Români s-a aflat la a doua ediție, ca o etapă de sinteză a procesului Agri4future, seria de conferințe regionale din 2025-2026.
Cele patru sesiuni de lucru au avut ca teme: Redefinirea politicilor agricole europene și noua reformă PAC: pact Național pentru o politică agricolă integrată –obiectiv 2035; Produs Românesc-integrarea și asigurarea competitivității lanțului valoric alimentar; Finanțarea multianuală publică și privată și sistemul național de gestiunea a riscurilor de mediu; Tehnologii avansate, digitalizare și biotehnologii.
 
Roxana Drăghici