În sudul județului Vaslui, mai exact în orașul Bârlad, își are sediul societatea AGROEXPORT SRL Bârlad, condusă de către dna director Rodica Obreja. Cele 600 de hectare aflate în exploatație se întind atât pe raza orașului, cât și a localității Grivița. Modul în care aceste suprafețe sunt lucrate reflectă profesionalismul, însă piața instabilă a produselor agricole și cheltuielile de producție din ce în ce mai mari din cauza costurilor ridicate cu inputurile pun piedici în aplicarea unor tehnologii adecvate.
La cultura grâului, prețul de vânzare obținut a fost atât de mic încât cheltuielile cu înființarea culturii nu au putut fi acoperite.
Despre alte probleme întâmpinate, ne-a vorbit dna dir. Rodica Obreja.
Cum apreciați recolta din acest an la culturile de rapiță și grâu?
În anul agricol 2007-2008, recolta de rapiță și grâu a fost bună, chiar foarte bună pentru condițiile în care au fost semănate culturile. În toamna anului 2007, în prima perioadă, ne-am confruntat cu seceta, din cauza căreia nu s-a putut ara, iar în partea a doua, cu precipitațiile, care nu ne-au permis să semănăm în epoca optimă atât la rapiță, cât și la grâu. Le-am depășit cu mare greutate, însămânțând grâu pe o suprafață de 30 ha pe 28 noiembrie 2007.
Ca suprafață totală, s-au lucrat 600 de hectare, dintre care 100 de hectare au fost cultivate cu rapiță, 266 ha cu grâu, iar restul terenului a fost ocupat de culturile de primavară (floarea-soarelui, porumb, ovăz și orzoaică).
Toată suprafața de grâu este destinată culturii semincere (soiuri românești).
Ați întâmpinat probleme în campania de recoltare?
La cultura de rapiță, operația de recoltare s-a efectuat în condiții bune, însă la grâu precipitațiile dese (din două în două zile) au dus la întârzierea activității de recoltare. Cu toate acestea, nu am avut probleme cu încolțirea grâului.
Ce tratamente ați aplicat pentru combaterea bolilor și dăunătorilor?
La cultura de grâu, din cauza bolilor foliare, am efectuat trei tratamente avio cu insectofungicid. La rapiță, s-au efectuat tot trei tratamente avio cu insectofungicid pentru combaterea putregaiului alb și cenușiu și a dăunătorilor specifici culturii (gărgărița tulpinilor, afide, viespea rapiței și fluturele alb al verzei).
Ce ne puteți spune despre prețul de vânzare obținut la rapiță și grâu?
Prețul la rapiță a fost bun, am avut contract de vânzare cu BUNGE ROMANIA, care ne-a preluat producția direct din depozit. La grâu însă prețul este foarte mic în comparație cu cheltuielile efectuate, care se cifrează la aproximativ 2.600 lei/ha.
Aceste prețuri au acoperit cheltuielile de înființare?
Prețurile obținute la rapiță au acoperit cheltuielile pentru înființarea culturii, însă la grâu nu.
Cât înseamnă din aceste cheltuieli aportul îngrășămintelor?
Aportul îngrășământului și al fertilizării la producția obținută în anul agricol 2007-2008 a fost în proporție de 50%.
Fertilizarea s-a efectuat la timp și în fazele în care plantele aveau nevoie. Am folosit îngrășăminte chimice de la firma Timac Agro. În primul an, le-am folosit în mod comparativ cu îngrășămintele clasice, cu strângere de inimă, chiar dacă specialiștii firmei au fost alături de noi. În anul agricol 2007-2008, văzând eficiența acestor produse, am început să folosim îngrășăminte numai de la acestă firmă, în care acum avem încredere totală.
Produsele sunt de calitate și majoritatea fermierilor a început să le utilizeze.
Unul dintre îngrășămintele administrate este SULFAMMO 30, adaptat la toate circumstanțele, cu transformare foarte rapidă în raportul de creștere a plantei.
Ce culturi veți înființa în această toamnă și ce suprafață vor ocupa ele?
În această toamnă, a anului agricol 2008-2009, vom semăna 150 ha cu rapiță, atât soiuri, cât și hibrizi, de la firmele Rustica și Procera. Am fi optat pentru o suprafață mai mare cultivată cu rapiță, dar trebuie efectuata rotația culturilor.
Suprafața destinată grâului este de 266 de hectare, toate urmând să fie însămânțate cu soiuri românești.
Scumpirea motorinei și a îngrășămintelor va afecta buna înființare a acestor culturi? Veți reuși să aplicați o tehnologie adecvată?
Scumpirea motorinei și a îngrășămintelor ne duce la ceea ce nu se mai cheamă tehnologie. Suntem nevoiți să nu mai fertilizăm corespunzător, să nu mai respectăm cantitățile necesare de substanță activă necesare pe unitatea de suprafață. Toate acestea duc la obținerea unor producții mici. Prețurile la inputuri cresc, iar fără un ajutor din partea statului nu vom reuși să fim competitivi. Totuși, rămânem optimiști că nu vom fi lăsați la greu.
