(Brassica oleracea, var. botrytis L.)
SCDP Cluj
Dr. ing. Mihai Gavril Jidavu, O legumă cu calități culinare și gustative aparte, determinate de conținutul în vitamine, minerale, diferiți nutrienți și antioxidanți, conopida este mereu solicitată de consumatori.
Particularități botanice și biologice
În cultură, conopida se comportă ca o plantă anuală. Planta prezintă rădăcină pivotantă. Frunzele din rozetă sunt pețiolate, oval-alungite, cu marginile fin dințate. Inflorescența modificată apare la 60-80 de zile de la răsărire, fiind formată din lăstari scurți, cărnoși, etiolați, care reprezintă partea comestibilă.
La unele soiuri, inflorescența este bine acoperită de frunze, având culoare albă. Inflorescența se păstrează cărnoasă timp de 10-20 zile, apoi se desface, iar pedicelii florali se alungesc, se înverzesc și formează lăstarii floriferi.
Floarea este pe tipul 4, are petale de culoare galbenă și este tipică familiei.
Fructul este o silicvă. Sămânța este mică, brună și își păstrează germinația timp de 5-6 ani.
Exigențe ecologice
Conopida este o plantă de climat răcoros și umed. Pretențioasă față de lumină, conopida nu dă rezultate bune dacă este cultivată în locuri umbroase.
Față de temperatură, nu are pretenții ridicate. Temperaturile optime pentru anumite fenofaze sunt: pentru germinarea semințelor 18-20°C, cu minima de 3-7°C; pentru creștere în primele 35-70 zile de la răsărire: 18-22°C, apoi preferă temperaturi mai mici: 15-20°C; după formarea părții comestibile, este mai sensibilă la îngheț.
Conopida are pretenții ridicate pentru umiditate, atât în sol, cât și în atmosferă.
Nivelul optim al umidității solului este de 80% din capacitatea solului pentru apă (CCA). Umiditatea relativă a aerului ridicată (peste 75-85%) favorizează producții mari. Solurile preferate de această plantă sunt cele luto-nisipoase sau lutoase, bogate în humus, bine structurate și drenate, cu un pH mare (peste 6,5). Pentru cultivator, este important să cunoască exigențele ecologice în vederea alegerii soiului și a perioadei în care îl cultivă. Luând în considerare perioada de vegetație, unele soiuri sunt timpurii (100-120 zile): Fortados, Fremont, Serano, Veralto, Malimba F1, Freedom F1, Baldo F1, Baltimore F1 etc., iar alte soiuri sunt semitardive sau tardive (120-140 zile): Suprimax, Snow-ball, Aviso, Kimball F1, Devina F1, Atos etc. Lista soiurilor este foarte bogată și de aceea cultivatorul trebuie să ceară toate informațiile despre soiul ales, dar cu precădere cele care precizează perioada optimă de cultivare.
De exemplu, în cazul în care se cultivă două soiuri timpurii, dar care cer perioade diferite de cultivare – hibrizii F1 Fremont și Freedom – primul se recomandă pentru recoltare vara timpuriu, vara sau toamna timpuriu, în timp ce al doilea se recomandă pentru recoltări în toamnă.
Culturile de primăvară ale hibridului Freedom nu dau rezultate așa de bune, deși cei doi hibrizi au cam aceeași perioadă de vegetație.
O grupă aparte de soiuri de conopidă este cea a soiurilor de tip “Romanesco”, care au forme interesante (de piramidă sau de pagodă) sau culori diferite (galben, bej, verde), sunt foarte gustoase și ușor de gătit sau de pregătit pentru murat.
Exemple de soiuri de tip Romanesco: Amfora F1 (Bejo), Navona F1 (Clause); soiuri de culoare verde: Panther F1 (Bejo), Trevi F1 (Clause) etc.
Aceste amănunte pot determina efecte mari, pozitive sau negative, pentru cultivator; ele pot fi aflate de la firmele de comercializare a semințelor sau din cataloagele firmelor producătoare de semințe.
Obținerea răsadurilor este un lucru foarte important și delicat
Cel mai simplu este să le cumpărăm, dar numai de la firme sau ferme specializate în producerea răsadurilor, care produc răsaduri de calitate, viguroase și sănătoase și care oferă garanția soiului. În țara noastră există deja numeroase ferme producătoare de răsaduri la comandă. O altă soluție este ca răsadurile să fie produse chiar de cultivator. Recomandăm această variantă doar pentru cultivatorii care au experiență în producerea răsadurilor, deoarece producția finală este influențată de calitatea răsadului în proporție de 30-40%. Pentru cei care aleg să-și producă singuri răsadurile, le recomand ca semănatul să se facă în cuburi nutritive, ghivece de plastic (sau pahare de unică folosință) sau din turbă presată (cu diametrul de 5 cm), în palete alveolare sau în pastile gonflabile.
Personal, recomand pastilele gonflabile, care, pe lângă faptul că sunt extrem de simplu de utilizat (atât la semănat, cât și la plantat), sunt și foarte eficiente economic (se elimină cheltuielile cu transportul pământurilor, măcinatul și amestecul lor, cu energia și forța de muncă, cu procurarea ghivecelor și umplerea lor etc.). Nu recomand semănarea deasă, urmată de repicat.
Acest lucru înseamnă multă muncă cu repicatul și o „criză” în creșterea plantelor, care duce la unele pierderi și la mărirea timpului de producere a răsadurilor. Recomand acest mod de a produce răsaduri doar în cazul în care în momentul semănatului nu sunt suficiente spațiile.
În acest fel, se câștigă 3-4 săptămâni (de la semănare până la repicare), timp în care pot fi asigurate spațiile necesare.
Pentru culturile timpurii, răsadurile se produc în răsadnițe sau spații încălzite.
Pentru culturile de toamnă, răsadurile se produc în câmp sau în spații neîncălzite, libere (sere reci, solarii). Amestecul de pământ pentru răsaduri trebuie să conțină obligatoriu două componente: pământ și mraniță, iar dacă răsadurile se produc în cuburi nutritive, sunt obligatorii trei componente: pământ, gunoi de grajd și turbă. În jurul acestor două criterii, diferiți practicieni și autori recomandă diferite rețete. Noi recomandăm o rețetă
Tipul de cultură
Timpurie De toamnă Zona S+V Centru + N și colinară S+V Centru + N și colinară Necesar sămânță pt. 1.000 mp
1 ha (g)
40-50 400-500 30-40 300-400 simplă, cu rezultate sigure: o parte pământ și o parte mraniță sau, în cazul folosirii unui pământ bine structurat și mai bogat în humus, două părți pământ și o parte mraniță.
La înființarea culturii trebuie să se țină cont de faptul că data plantării poate să difere în funcție de condițiile climatice (temperatură). Vârsta răsadului diferă în funcție de perioada de vegetație a soiului.
Un răsad de calitate este scurt, dar robust, cu 4-5 frunze adevărate, cu tulpina de culoare violacee, sănătos și fără răni.
Pregătirea terenului începe de toamna, atât pentru culturile timpurii, cât și pentru cele de toamnă (cultura de toamnă poate să urmeze după alte legume timpurii). Această lucrare include: fertilizarea de bază cu gunoi de grajd 20-40 tone/ha, în funcție de sol, urmată de arătura adâncă, la 28-32 cm.
Primăvara timpuriu se efectuează: grăpatul pentru culturile timpurii, iar ceva mai târziu, după recoltarea legumelor anticipate, se face o arătură la 15-20 cm adâncime, urmată de grăpat.
Înainte de plantare, cu 2-3 saptămâni, se previne îmburuienarea prin mulcire cu diverse materiale sau se erbicidează cu erbicide selective, ca: Dual gold 960 EC (1,2 l/ha), Digermin 330 EC (3-5 l/ha), Stomp 330 EC (5 l/ha), Treflan sau Triflurex 24 EC (3-5 l/ha). Se respectă cu sfințenie prescripțiile produsului, oferite de producător. Tot înainte de plantare, se combat și dăunătorii de sol și coropișnița, cu insecticide ca Sinoratox granule (60 kg/ha) sau alte insecticide recomandate pentru sol, respectiv Sintogril 5G sau Grilosin (60 kg/ha), Galition 5G (30 kg/ha), Counter 5G (40 kg/ha). Toate aceste insecticide se încorporează în sol, la 5-10 cm adâncime.
Data semănatului plantarii 1-5 II 10-15 II 25-30 V 10-15 V 15-30 III 1-20 IV
10-25 VII 10-20 VI Vârsta răsadului (zile) 45-50 45-60 Recoltarea mai – iulie septembrie – octombrie
Nicoleta Burtan
