Fermierul Adrian Georgescu, administratorul societății Adiflora din localitatea Smirna, județul Ialomița, lucrează 2.600 de hectare, dintre care aproximativ 65 – 70% sunt irigate.
Pentru cultura porumbului, fermierul consideră că irigațiile au devenit indispensabile, în contextul condițiilor climatice din ultimii ani.
Așadar, investițiile în infrastructura de irigații au devenit o prioritate pentru ferma ialomițeană.
„Dacă vorbim de cultura porumbului, consider că, în primul rând, trebuie să vorbim de irigații. Condițiile climatice dificile din ultimii ani nu ne mai permit înființarea culturii de porumb în sistem neirigat. De aceea, în permanență am căutat să extindem suprafața irigată, solă după solă, să facem investiții astfel încât să putem merge mai departe”, a precizat acesta. Pentru acest an, estimările sunt optimiste, precipitațiile contribuind la reducerea numărului de udări și, implicit, a costurilor.
„Anul acesta consider că este unul bun pentru cultura de porumb.
Ne așteptăm la recolte bune.
Am beneficiat de precipitații, astfel că am redus norma de udare, dar și cheltuielile.
În sola în care ne aflăm am administrat 7 udări a câte 35 mm fiecare. Din punctul meu de vedere, este mai bine să avem precipitații decât să irigăm, dar nu avem încotro ca să mergem mai departe.”
Adiflora a găzduit în luna august un eveniment al companiei KWS Semințe dedicat culturii porumbului, iar fermierul a afirmat că a obținut rezultate bune cu mai mulți hibrizi ai companiei.
„Personal am obținut rezultate foarte bune cu hibrizii KWS Kashmir și KWS Forturio.”
Combaterea dăunătorilor crește costurile
O altă provocare pentru fermieri este reprezentată de protecția culturii de porumb împotriva dăunătorilor. În lipsa tratamentului semințelor cu substanțe neonicotinoide, fermierii sunt nevoiți să recurgă la mai multe intervenții în vegetație pentru combaterea rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis).
„Am intervenit cu 3 – 4 tratamente insecticide pentru a ține sub control atacul dăunătorului, fiind nevoiți să reînsămânțăm porumbul în câteva capete de sole.
Această interzicere ne afectează în mod negativ, pentru că intervenim foarte mult cu tratamente în vegetație, cheltuielile cresc și astfel ne diminuează venitul.
Un alt dăunător căruia trebuie să îi acordăm mare atenție este sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)”, a explicat Adrian Georgescu.
În privința campaniei de recoltare a culturilor de toamnă, aceasta s-a încheiat cu rezultate bune pentru ferma din Smirna. Precipitațiile înregistrate au contribuit la obținerea unor producții pe care fermierul le consideră chiar peste așteptări.
„Ne așteptam să fie o campanie foarte grea, dar am reușit să recoltăm la timp, nu am avut probleme cu combinele și vremea a ținut cu noi.
Am încheiat campania de recoltare chiar mai devreme decât speram.
Am obținut producții bune, am beneficiat de precipitații atât în toamnă, cât și în primăvară, iar recoltele au fost satisfăcătoare, chiar nesperate, pot să spun. Recolta de grâu o stocăm, iar restul producțiilor le-am valorificat. Referitor la calitatea grâului, 70% din cantitatea recoltată are indici buni de panificație. Cultivăm în principal soiuri de genetică străină, în special de la compania Limagrain, cum ar fi soiul LG Anapurna.”
Fermierul a atras atenția asupra presiunii tot mai mari exercitate de costurile de producție, în condițiile în care prețurile cerealelor nu au ținut pasul cu scumpirea inputurilor.
„Din păcate, prețurile cerealelor au rămas la fel ca în urmă cu 8-10 ani, iar îngrășămintele, produsele fitosanitare, toate inputurile s-au scumpit foarte mult. Încercăm să rămânem profitabili. Am eliminat lucrarea de arat în urmă cu 7 – 8 ani și acum practicăm sistemul de lucrări minime ale solului, ceea ce ne permite să facem economii și să fim eficienți.”
Rapița, preferată în locul florii-soarelui
În ceea ce privește structura culturilor, fermierul a renunțat în ultimii ani la floarea-soarelui, alegând să includă în fermă suprafețe mai mari de rapiță.
„În privința culturii de floarea-soarelui, am renunțat de mai mulți ani, de 3 – 4 ani, pentru că am avut în toamnă condiții prielnice pentru înființarea culturii de rapiță și preferăm să avem această cultură în fermă, la care obținem producții bune și suntem profitabili.
Până la acest moment considerăm că este un an agricol bun și, în continuare, sperăm să revină precipitațiile și să se îndrepte un pic clima”, a concluzionat fermierul.
Ana Ioniță
