Culturi succesive de legume

9 minute de citit

Culturi succesive de legume

O cale deosebit de importantă de folosire rațională a terenului o constituie folosirea culturilor succesive. Culturile succesive reprezintă sistemul prin care pe aceiași suprafața de teren se cultivă, una după alta, două sau mai multe culturi într-un singur an. Culturile succesive permit folosirea mai bună a forței de muncă și a mijloacelor de producție, asigură eșalonarea mai bună a consumului de legume și permit obținerea de venituri importante la unitatea de suprafață.

La stabilirea schemelor de culturi succesive se vor respecta următoarele principii:

  • speciile legumicole care se succed trebuie să facă parte din familii botanice diferite, pentru a evita transmiterea de la o cultură la alta a unor boli și dăunători comuni;
  • la stabilirea schemelor de succesiuni se aleg specii cu perioade de vegetație diferite, unele cu perioada de vegetație mai scurtă și altele cu perioada de vegetație mai lungă;
  • plantele care au rădăcinile mai mici și mai puțin dezvoltate trebuie să fie urmate de plante cu rădăcini care pătrund în adâncime (profund) și invers; legumele mai puțin pretențioase la căldură pot fi semănate sau plantate din toamnă, reușind să ierneze în câmp, în bune condiții, și să fie recoltate primăvara timpuriu (de exemplu: salată, spanac, ceapă verde), creând posibilitatea efectuării altor culturi succesive;
  • cerințele plantelor legumicole față de apă constituie un criteriu important la stabilirea culturilor succesive, deoarece la acestea consumul de apă este ridicat;
  • culturile succesive de legume au nevoie de multe substanțe hrănitoare în sol. Dacă plantele legumicole care consumă mult azot (spanac, salată, ceapă verde, vărzoase) se vor cultiva specii cu cerințe mai reduse față de acest element (tomate, castraveți, morcov, fasole etc.);
  • în cazul culturilor efectuate în sere, aceeași specie sau specii din aceeași familie botanică pot urma unele după altele deoarece se face susținut dezinfecția terenului și a spațiilor (chimic sau termic).

În cazul acestui sistem de cultură există o cultură de bază, sau principală, care ocupă terenul o perioadă mai lungă de timp, are importanță economică mai mare și asigură producții mai ridicate și, una sau mai multe, în culturi secundare. Atunci când cultura secundară se face înaintea culturii de bază, ea se numește anterioară sau anticipată. Când cultura secundară urmează după cea de bază se numește următoare sau succesivă.

La culturile legumicole în câmp se pot efectua numeroase scheme de culturi succesive cu două (cele mai frecvente) sau cu trei culturi. Prezentăm, în continuare, câteva variante de practicare a culturilor succesive în câmp.

Varianta I: cartofi timpurii urmați de varză de toamnă. Cartofii timpurii se plantează în decada a III-a a lunii martie, se recoltează până la sfârșitul lunii iunie, obținându-se circa 10 tone/hectar. După pregătirea terenului, se plantează răsaduri de varză de toamnă în prima decadă a lunii iulie. Răsadurile de varză de toamnă se obțin pe brazde reci, prin semănatul în jurul datei de 20 mai. Varza de toamnă se poate recolta până în decada a II-a a lunii noiembrie și se pot obține 40-50 tone/hectar.

Varianta II: mazăre urmată de varză de toamnă. Mazărea se seamănă în prima decadă a lunii martie, se recoltează până la sfârșitul lunii iunie și se pot obține 2-3 tone boabe/hectar. După mazăre, se plantează varza de toamnă, la fel ca în varianta I.

Varianta III: varză timpurie urmată de castraveți de toamnă. Varza timpurie se seamănă în jur de 15 ianuarie și se plantează în decada a II-a a lunii martie. Recoltarea se termină până în decada a III-a a lunii iunie, obținându-se 25-30 tone/hectar. Apoi, după pregătirea terenului, se seamănă castraveții tip cornișon în decada a III-a a lunii iunie; recoltarea se realizează până la sfârșitul lunii septembrie și se pot obține 10-15 tone/hectar.

Varianta IV: spanac semănat toamna, apoi tomate timpurii, urmate de ridichi de lună. Spanacul se seamănă în prima decadă a lunii octombrie, se recoltează până în 15-20 aprilie, obținându-se circa 10 tone/hectar. Tomatele timpurii se seamănă în ultima decadă a lunii februarie, se plantează după 20 aprilie, se recoltează până în 10-15 august și se obțin circa 25-30 tone/hectar; apoi, după pregătirea terenului, în ultima decadă a lunii august se seamănă ridichi de lună, se recoltează la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie și se pot obține circa 10 tone/hectar.

Varianta V: ceapă verde plantată din toamnă, urmată de pătlăgele vinete.

Ceapa se plantează în decada a III-a a lunii septembrie, se recoltează în anul următor, până la sfârșitul lunii aprilie, obținându-se circa 20 tone/hectar. Pătlăgelele vinete se plantează în prima decadă a lunii mai, recoltarea se realizează până la începutul lunii octombrie, obținându-se 25-30 tone/hectar.

Varianta VI: ceapă verde plantată din toamnă, urmată de ardei gras, ardei gogoșar sau ardei lung. Datele de înființare și de desființare sunt identice cu cele din varianta V.

Varianta VII: tomate timpurii, urmate de spanac pentru toamnă. Tomatele timpurii se plantează și se recoltează ca și în varianta IV, apoi se seamănă spanacul după 15 august, iar recoltarea se face către sfârșitul lunii septembrie, putându-se obține 8-10 tone/hectar. Varianta VIII: mazăre, urmată de conopidă. Datele de înființare și defiintare a culturilor sunt asemănătoare cu cele de la varianta II. Varianta IX: salată, urmată de țelină.

Salata se seamănă în jur de 1 februarie, se plantează după 15 martie, se recoltează până la 10 mai, apoi se plantează răsadurile de țelină, recoltarea realizându-se în luna decembrie. Salata se valorifică la bucată, iar la țelina se pot obține 20-25 tone/hectar. Varianta X: dovlecei, urmați de gulii. Dovleceii se seamănă la sfârșitul lunii aprilie, se recoltează până la sfârșitul lunii iunie și se obțin circa 10 tone/hectar. Guliile se seamănă pe brazde reci în jur de 15 mai, se platează după 1 iulie, se recoltează în septembrie-octombrie și se pot obține 25-30 tone/hectar.

Alte posibilități de culturi succesive sunt: salată sau spanac + ardei gogoșar, sau gras, sau lung; spanac semănat din toamnă + morcov; ridichi de lună + castraveți; ridichi de lună + praz; ceapă verde plantată din toamnă + conopidă; conopidă timpurie + fasole păstăi pentru toamnă; ceapă verde, sau usturoi pentru stufat, sau spanac + bame. Culturile succesive se folosesc cu bune rezultate și în solarii. Culturile de bază sau principale sunt reprezentate de tomate, ardei, vinete, castraveți, specii termofile (iubitoare de căldură) care folosesc eficient condițiile de temperatură create în solarii. Culturile succesive (secundare) sunt reprezentate de salată, spanac, ceapă verde, fasole verde.

În continuare, prezentăm câteva variante de folosire a solariilor.

Varianta 1: tomate, urmate de salată. Tomatele se seamănă în intervalul 15-20 ianuarie, se plantează între 20 martie și 5 aprilie, iar cultură se defrișează între 10 și 15 octombrie. Se pot obține 50-70 tone/hectar. Salata se seamănă în intervalul 20 iulie-10 septembrie, se plantează între 15 și 20 octombrie și se recoltează în perioada 15-25 martie, obținându-se circa 20 tone/hectar.

Varianta 2: salată anticipată, urmată de ardei gras, iar după acesta, ceapă verde. Salata se seamănă între 20 august și 10 septembrie, se plantează între 20 septembrie și 10 octombrie și se recoltează între 15 și 20 martie. Se obțin 20-25 tone/hectar. Ardeiul gras se seamănă între 25 și 30 ianuarie, se plantează între 5 și 15 aprilie. Cultura de ceapă se înființează în intervalul 1-15 octombrie și se desființează în intervalul 25 martie-5 aprilie, obținându-se 18-20 tone/hectar.

Varianta 3: salată anticipată, tomate ciclul scurt, castraveți. Salata se seamănă în intervalul 20 august-10 septembrie, se plantează între 20 septembrie și 10 octombrie, se recoltează între 15 și 20 martie, obținandu-se 18-20 tone/ hectar. Tomatele se seamănă între 15 și 20 ianuarie, se plantează în intervalul 20 martie-5 aprilie, se defrișează în jur de 20 august. Se obține o producție de 30-40 tone/hectar. Castraveții se seamănă între 25 și 30 iunie, se plantează între 25 -30 iulie, se defrișează în intervalul 1-10 octombrie și se obțin circa 20-30 tone/hectar.

Varianta 4: spanac anticipat, vinete, salată. Spanacul se seamănă în intervalul 1-10 octombrie și se recoltează între 20 martie și 5 aprilie, obținându-se 12-15 tone/hectar. Vinetele se seamănă între 25 și 30 ianuarie, se plantează între 5 și 15 aprilie, se defrișează între 10-15 octombrie, obținându-se 30-40 tone/hectar. Salata se seamănă între 15 și 20 octombrie, se recoltează între 20 și 30 martie, obținându-se circa 20 tone/hectar.

Varianta 5: ceapă verde anticipată, castraveți, salată. Ceapa verde se plantează în intervalul 1-15 octombrie, se recoltează între 25 martie și 5 aprilie, obținându- se 20-22 tone/hectar. Castraveții se seamănă între 5 și 10 martie, se plantează în intervalul 10-15 aprilie; cultură se desființează între 15 și 20 august, obținându-se 45-60 tone/hectar. Salata se seamănă în intervalul 20-25 iulie, se plantează între 25 și 30 august, se recoltează între 10 și 25 octombrie, obținându-se 20 tone/hectar.

Varianta 6: salată anticipată, castraveți, fasole verde. Salata se seamănă în intervalul 25 august-10 septembrie, se plantează între 20 septembrie și 10 octombrie, se desființează între 25 martie-5 aprilie, obținându-se 18-20 tone/hectar. Castraveții se seamănă în intervalul 5-10 martie, se plantează între 10 și 15 aprilie, se desființează între 20 și 25 iulie, obținându-se între 45-60 tone/hectar. Fasolea verde se seamănă între 25 și 30 iulie, se desființează între 15 și 25 octombrie, obținându-se 10-15 tone/hectar.

Varianta 7: ceapă verde anticipată, tomate, varză de toamnă. Ceapa verde se plantează între 1 și 15 octombrie, se recoltează între 25 martie și 5 aprilie, obținându-se 15-18 tone/hectar. Tomatele se seamănă între 20 și 25 ianuarie, se plantează între 5 și 10 aprilie, se desființează cultura între 15 și 20 iulie, obținându-se 30-40 tone/hectar. Varza de toamnă se seamănă între 10 și 15 iunie, se plantează între 20 și 25 iulie și se desființează după 1 noimebrie, obținându-se 40-50 tone/hectar. În loc de varză de toamnă se poate cultiva conopidă de toamnă.

Alte posibilități de culturi succesive sunt: salată anticipată, tomate ciclul scurt, castraveți, salată; varză timpurie, fasole verde, salată; răsaduri, castraveți cultură succesivă, salată etc.

În sere, este cel mai indicat să se folosească culturile succesive, deoarece pot ocupa terenul întregul an, recuperând mai rapid cheltuielile făcute cu amenajarea lor. În mod obișnuit, în sere culturile se efectuează în două cicluri.

În răsadnițele cu încălzire biologică (cu bălegar) întâi se produc răsaduri și apoi se fac culturi de tomate, ardei, vinete.

Victor VĂTĂMANU

Ți-a fost de folos? Trimite-l mai departe.

Alte articole din Revista AGRIMEDIA 1-14 Septembrie 2026

  • Agricultura nu mai poate fi privită doar prin prisma producției

    La prima vedere, cifrele nu ar trebui să sperie pe nimeni. În întreaga lume se vor produce, în sezonul 2026/27, aproximativ 2,416 miliarde de tone de cereale. Este cu 3% mai puțin decât în sezonul precedent, dar rămâne a doua cea mai mare recoltă din istorie. Cel mai recent raport realizat de Consiliul Internațional al…

    …continuare

  • În dialog cu fermierii – 1 Septembrie 2026

    «Cum a decurs campania de recoltare a culturilor de toamnă?» Adrian Mocanu, adm. SC Agrianca Prodserv, loc. Dumbrava, județul Prahova „În această campanie am avut ploi în timpul recoltatului și umiditate relativă crescută, astfel încât, în multe zile, nu am putut intra la recoltat decât în orele după-amiezii. A fost o campanie destul de lungă…

    …continuare

  • Agropartners deschide un nou capitol: schimbare de management și o nouă identitate vizuală

    După mai bine de două decenii în care a contribuit la dezvoltarea și consolidarea companiei pe piața românească de utilaje agricole, Anamaria Damian își încheie mandatul de Director General. Începând cu noua etapă, conducerea executivă a Agropartners va fi preluată de William England, manager cu peste 30 de ani de experiență internațională în agribusiness. Schimbarea…

    …continuare

  • Valerian Iștoc preia conducerea Summit Agro România

    Summit Agro România anunță o schimbare la nivelul conducerii companiei. Începând cu 16 septembrie 2026, funcția de Președinte va fi preluată de Valerian Iștoc, profesionist cu experiență îndelungată în sectorul agricol și cu o bună cunoaștere a organizației. Revenirea lui Valerian Iștoc în cadrul Summit Agro România reprezintă un element important al acestei schimbări de…

    …continuare

  • INDAGRA 2026: Romexpo lansează o componentă de conferințe complet reinventată

    Premieră pe scena din pavilionul B1: patru zile de conferințe tematice, dezvoltate în parteneriat cu Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Consiliul Patronatelor ESG din România, Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură și Asociația Inter-Bio. INDAGRA unul dintre cele mai importante târguri dedicate agriculturii din România este organizat de ROMEXPO, în perioada 28 octombrie –…

    …continuare

  • PotatoEurope și SugarBeet Expo 2026: tehnologia culturilor rădăcinoase, prezentată în condiții reale de lucru

    În perioada 9–10 septembrie 2026, domeniul Rittergut Gestorf, din apropiere de Hanovra, Germania, va deveni punctul de întâlnire al profesioniștilor din sectorul cartofului și sfeclei de zahăr. PotatoEurope revine în Germania, iar ediția din acest an va avea loc în paralel cu prima ediție a SugarBeet Expo. Sub tema „Make Your Business Grow”, cele două…

    …continuare

  • Agrii România respinge concluziile Consiliului Concurenței și își reafirmă angajamentul față de fermieri și parteneri

    Agrii România („Agrii”) a luat act de comunicatul emis de Consiliul Concurenței privind investigația sa asupra presupuselor practici anticoncurențiale ale producătorilor și distribuitorilor de pe piața românească a semințelor și produselor fitosanitare. Agrii respinge ferm concluziile Consiliului Concurenței, afirmă că nu s-a angajat în niciun moment în practici de fixare a prețurilor și, prin urmare,…

    …continuare

  • Performanță la recoltarea hibridului PT315 de la Corteva Agriscience

    În prima săptămână a lunii august, Corteva Agriscience a organizat, în ferma Agronatura Geco din localitatea Urlați, județul Prahova, evenimentul „Corteva Harvest Day”, dedicat culturii de rapiță. Participanții au putut vedea în câmp genetica Pioneer, caracteristicile agronomice ale hibrizilor, precum și rezultatul unei demonstrații de recoltare. Vedeta evenimentului a fost hibridul PT315, care a realizat…

    …continuare

  • Rapița performantă se construiește din toamnă

    Răsărirea uniformă, dezvoltarea rozetei, sistemul radicular și echilibrul nutrițional sunt esențiale pentru obținerea unor producții stabile în condiții climatice dificile. În ultimii ani, cultura de rapiță a fost pusă tot mai mult la încercare de schimbările climatice: seceta din perioada semănatului, temperaturile ridicate din toamnă, perioadele scurte favorabile lucrărilor agricole și oscilațiile termice din timpul…

    …continuare

  • Genetica KWS care răspunde așteptărilor fermierilor

    Hibrizi de porumb cu potențial ridicat de producție, genetică adaptată condițiilor pedoclimatice din România și investiții de milioane de euro în calitatea seminței – acestea au fost principalele argumente prezentate fermierilor la platforma demonstrativă organizată de KWS Semințe România la Smirna, județul Ialomița. Pe 20 august, KWS Semințe România a organizat o platformă demonstrativă dedicată…

    …continuare

  • Donau Saat își consolidează portofoliul de cereale păioase cu soiuri adaptate condițiilor din România

    Cultura cerealelor păioase reprezintă una dintre principalele direcții de activitate pentru Donau Saat România, compania punând accent atât pe soiuri cu potențial ridicat de producție, cât și pe calitate. Bogdan Craiciu, responsabil comercial și dezvoltare portofoliu în cadrul Donau Saat România, subliniază tradiția în ameliorarea plantelor de cultură a acționarilor companiei, Saatbau Linz și Probsdorfer…

    …continuare

  • BASF Agricultural Solutions investește într-un nou Centru Climatic

    BASF Agricultural Solutions anunță extinderea capacităților de cercetare printr-o investiție strategică într-un nou Centru Climatic la sediul său central din Limburgerhof, Germania. Noua facilitate va consolida poziția companiei în domeniul cercetării și va susține generarea datelor științifice necesare procesului de omologare a produselor pentru protecția plantelor la nivel global. Lucrările sunt în plină desfășurare, iar…

    …continuare

  • Adaptarea agriculturii la schimbările climatice

    Prima ediție a „Zilei Agriculturii Reziliente” a pus în prim-plan potențialul culturii de sorg în România și necesitatea dezvoltării unei filiere care să ofere fermierilor soluții de valorificare a producției. Reziliența este un concept tot mai prezent în agricultura actuală, iar pentru ferme înseamnă, în esență, capacitatea de a asigura continuitatea activității în condiții de…

    …continuare

  • Cultura de porumb performează în sistem irigat

    Fermierul Adrian Georgescu, administratorul societății Adiflora din localitatea Smirna, județul Ialomița, lucrează 2.600 de hectare, dintre care aproximativ 65 – 70% sunt irigate. Pentru cultura porumbului, fermierul consideră că irigațiile au devenit indispensabile, în contextul condițiilor climatice din ultimii ani. Așadar, investițiile în infrastructura de irigații au devenit o prioritate pentru ferma ialomițeană. „Dacă vorbim…

    …continuare

  • Irigațiile, investiția care poate securiza producția de porumb

    În condițiile în care seceta și temperaturile ridicate au devenit factori de risc constanți pentru cultura porumbului, investițiile în irigații trec tot mai mult de la categoria „avantaj tehnologic” la cea de instrument pentru stabilizarea producției. Pentru fermele care dispun de sursă de apă, piața oferă în prezent soluții adaptate atât suprafețelor mari, cât și…

    …continuare

  • Platformă demonstrativă de sorg, la Gîrbovi

    Un lot demonstrativ cu hibrizi de sorg, proveniți de la cinci companii de semințe, a fost organizată la sfârșitul lunii august pe terenurile fermei Agromec Gîrbovi din județul Ialomița. Evenimentul, organizat de Sorghum ID și Forumul APPR, a adus în prim-plan genetica disponibilă pentru fermierii români, dar și principalele elemente tehnologice care pot face din…

    …continuare

  • Noua serie CLAAS ARION 5 CMATIC – motoare cu patru cilindri și o putere de până la 180 CP

    Cu noul ARION 5 CMATIC, CLAAS își consolidează poziția în segmentul tractoarelor cu patru cilindri, cu o putere maximă cuprinsă între 145 și 180 CP. Pe lângă transmisia power-split continuu variabilă CMATIC, cele trei modele se remarcă prin confortul la conducere și utilizare la cel mai înalt nivel, soluții digitale de gestionare a utilajelor și…

    …continuare

  • Când fiecare kilogram de îngrășământ contează: Kverneland Exacta CL GEOSPREAD

    Pe pajiștile din nordul Țării Galilor, precizia fertilizării a devenit la fel de importantă ca în culturile de câmp. Un exemplu este ferma familiei Morris, din apropiere de Rhyl, unde un distribuitor de îngrășăminte Kverneland Exacta CL GEOSPREAD este utilizat pentru fertilizarea celor peste 320 de hectare exploatate pentru producția de lapte. În condițiile în…

    …continuare

  • SKY Agriculture extinde gama METHYS PCS cu o versiune dedicată semănatului

    Cultivatorul de precizie METHYS PCS are o nouă configurație, echipată cu brăzdare cu tije fine și sistem dedicat de distribuție a semințelor. Disponibilă din septembrie, soluția este destinată în special semănatului culturilor de acoperire în condiții dificile, pe terenuri uscate și cu cantități importante de resturi vegetale. Semănatul culturilor de acoperire în sol uscat și…

    …continuare

  • Agricultura de precizie, analizată la nivel european

    Cele mai recente date disponibile la nivel european, publicate de Eurostat în iulie 2026 și bazate pe Ancheta structurii exploatațiilor agricole din 2023, arată că fermele care folosesc tehnologii de agricultură de precizie gestionează în România aproximativ 10–15% din suprafața agricolă utilizată, față de 44% la nivelul Uniunii Europene. Diferența este considerabilă și devine și…

    …continuare

Subiecte urmărite

Din arhivă

Caută în arhivă, pe ani