Dăunătorul-problemă: Rățișoara porumbului

​Ca urmare a interzicerii utilizării substanțelor pe bază de neonicotinoide la nivel european, instituțiile statului, respectiv MADR și ASAS, au finanțat derularea unui proiect privind monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță. Rezultatele acestor cercetări sunt necesare pentru a obține în continuare autorizații de urgență de la Comisia Europeană.

​Anul acesta România a obținut derogare pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr.
Referitor la proiect, Carmen Mincea, şef laborator Ecotoxicologie, toxicologie şi biotehnologie din cadrul ICDPP şi coordonatoarea studiului de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) asupra producției agricole la culturile mai sus amintite şi a populațiilor de albine, afirmă faptul ca rezultatele arată faptul ca procentul de probe cu reziduuri este foarte scăzut.
Proiectul de cercetare a fost demarat în anul 2018, însă s-a cerut o prelungire a acestuia pentru a se analiza mai în detaliu problema reziduurilor de pesticide. Totodată, în cadrul studiului a fost inclusă elaborarea unui sistem de combatere integrată a dăunătorilor-problemă pentru culturile de floarea-soarelui și porumb.
„Proiectul se va finaliza în acest an, însă vom avea rezultate pe 5 ani. Scopul principal al studiului nu a fost să verificăm eficacitatea produselor insecticide, deși în acest proiect am dorit să găsim metode alternative de combatere din cauza interzicerii utilizării neonicotinoidelor. Rezultatele pe care le-am urmărit se referă la reziduurile de substanțe neonicotinoide din sol, plantă, floare, miere și albine moarte”, a afirmat cercetătorul.
Din analizele efectuate a reieșit faptul ca probele conțineau un nivel de reziduuri sub limita maximă admisă.
 
Atac puternic de Tanymecus
Rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) este un dăunător regional extrem de periculos pentru agricultura românească. Estul și sud-estul țării sunt zone de maximă favorabilitate pentru dezvoltarea acestei insecte polifage. Culturile de porumb și floarea-soarelui prezintă o sensibilitate deosebită la atacul rățișoarei în primele faze de vegetație. Pagubele pe care acest dăunător le poate face culturilor prășitoare sunt semnificative și pot conduce până la compromiterea acestora.
Anul trecut atacul de Tanymecus nu s-a manifestat atât de agresiv. În schimb, în primăvara aceasta activitatea dăunătorului este foarte intensă.
„În 2021 nu a fost un atac puternic pe sud de Tanymecus deoarece condițiile climatice nu au favorizat dezvoltarea acestuia și probabil că rezerva de dăunători a fost mai redusă. Acum însă am colegi din cadrul laboratorului nostru care au fost în această perioadă pe teren pentru a aduna adulți de Tanymecus în vederea monitorizării și spun că în zona de sud a țării atacul este unul deosebit. Am văzut în înregistrările video pe care mi le-au trimis, de exemplu din județul Ialomița, atac ce depășește pragul economic de dăunare (PED) chiar și de 10 ori, știindu-se faptul că PED este de 5 adulți/mp”, a afirmat specialistul.
Condițiile din perioada primăverii au o relevanță foarte mare în nivelul de atac al dăunătorului. Seceta, temperaturile crescute și densitatea de insecte sunt factori care influențează gravitatea atacului. Dezvoltarea populațiilor de Tanymecus este influențată și de practicarea monoculturii. Rezerva biologică din sol crește dacă nu se respectă o rotație corespunzătoare a culturilor.
 
Tratamentul semințelor cu neonicotinoide reprezintă o soluție viabilă pentru agricultori în lupta lor pentru a proteja plantele de cultură, iar produsele fitosanitare aplicate în vegetație completează schema de tratament.
„Dacă se atinge PED, tratamentul semințelor cu neonicotinoide rezolvă problema ridicată de Tanymecus. Produse alternative pentru combaterea dăunătorului nu avem deocamdată, doar la cultura de rapiță, și anume substanța activă cyantraniliprol”, a mai afirmat dr. ing. Carmen Mincea.
Pentru aplicarea pesticidelor în perioada de vegetație, s-a recomandat aplicarea insecticidelor de contact, omologate pentru combaterea rățișoarei.
„La aplicarea insecticidelor piretroide trebuie avută în vedere temperatura de aplicare deoarece peste 25 grade Celsius eficacitatea acestora scade.”
 
Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Este o decizie pe care mi-am asumat-o la cererea fermierilor, și anume de a acorda derogare de urgență pentru utilizarea tratamentului cu substanțe neonicotinoide la semințele de floarea-soarelui, porumb și sfeclă de zahar. Atunci când luăm o decizie trebuie să o argumentăm foarte bine, să avem toate elementele pe masă și, în primul rând, să fim sinceri unii cu ceilalți pentru că știința și cunoașterea nu dăunează nimănui. La vremea respectivă nici nu se punea problema unei agresiuni militare la granițele României și la o presiune atât de mare pe resurse, mai ales pe cele alimentare. Ne putem gândi (notă: în lipsa derogării) ce ar fi putut să însemne pentru România dacă ar fi riscat să își reducă poate cu o treime suprafața însămânțată cu floarea-soarelui.”
 
Ana Ioniță