De la distribuitori de fructe, la producători în sistem ecologic

​În 2018 un fost IAS din localitatea Cenad, județul Timiș trecea în proprietatea fostei companii Sinfruta Distribution, distribuitor de fructe și legume proaspete. Azi compania se numește Ferma Cenad și deține probabil cea mai mare suprafață de livadă compactă lucrată în sistem ecologic- 100 hectare.

​Bogdan Silinescu, CEO al Fermei Cenad, explică tranziția de la distribuție la producție ca o decizie strategică.
„Ne-am dorit să ne consolidăm poziția în piață prin dezvoltarea unei unități proprii de producție agricolă primară. Anii în care am fost traderi de fructe, achiziționate preponderent din România, ne-au arătat un lucru clar: este foarte greu să ajungi la raft și extrem de ușor să pierzi acel loc când ești dependent de producătorii locali.”
Compania a fost axată în principal pe marfă românească, însă, pentru a putea asigura prezența constantă la raft pe tot parcursul anului, a apelat și la importuri, timp de mai mulți ani.
„Am decis să ne concentrăm pe producție în momentul în care a devenit tot mai dificil să găsim furnizori constanți și de încredere. În retail, chiar dacă într-un an performezi foarte bine cu un anumit produs, anul următor lanțurile pot avea alte înțelegeri, inclusiv direct cu producătorii.”
 
Un alt avantaj al acestei tranziții a fost experiența acumulată în piață.
„Aveam deja acces la raft și înțelegeam mecanismele pieței. În același timp, este foarte mult loc pe piața internă. În 1989, România avea aproximativ 300.000 de hectare de livezi și exporta fructe. Astăzi, dacă mai sunt maxim 10.000 de hectare care produc la standarde comerciale.”
 
Datele confirmă această realitate: doar în primele șase luni ale anului 2025, România a importat fructe în valoare de aproximativ 750 de milioane de euro, dintre care 65 de milioane au fost cheltuite doar pentru mere – jumătate provenind din Polonia.
„Acest lucru arată clar că nu există suficientă marfă românească, certificată și conformă standardelor cerute de marile lanțuri de retail. Pe de altă parte, producătorii au dreptate când spun că nu au unde să vândă, pentru că mulți nu îndeplinesc nici măcar standardele minime, cum ar fi GlobalGAP Opțiunea 1. Iar standardele costă. În plus, astăzi se cumpără mai întâi ”cu ochiul” – aspectul comercial contează enorm”, subliniază Bogdan Silinescu.

​Șapte proiecte de investiții și 6 ani consecutivi de calamitate
La scurt timp după demararea primelor proiecte de reconversie a livezilor lucrate în sistem ecologic, în 2018, Ferma Cenad a trecut prin provocările crizelor cauzate de pandemia COVID, de declanșarea războiului, provocări logistice și de implementare, precum și fenomene climatice severe. etc. În ciuda acestui context s-au făcut investiții prin proiecte europene care au însumat aproximativ 35 milioane lei: hale de construcții pentru prelucrarea si depozitarea fructelor, sisteme de asistență, sisteme de irigare, mijloace de transport, echipamente de sortare si ambalare.
 
Cele mai grele pierderi au fost cauzate de înghețurile târzii, repetate aproape anual.
„În șase din ultimii șapte ani am avut pierderi medii de peste 90% din producția totală”, explică Bogdan Silinescu, CEO-ul fermei. Livada cuprinde măr, cireș, cais, piersic, nectarin, vișin, prun și coacăz – toate cultivate în sistem ecologic, cu cerere ridicată, dar și cu un risc major. „Alegerea speciilor a fost influențată și de condițiile de eligibilitate ale proiectelor, care au impus inclusiv specii precum caisul sau piersicul, deși acestea nu mai au o favorabilitate naturală clară. Zonările realizate acum 30–40 de ani nu mai sunt valabile astăzi.”
 
Bogdan Silinescu, care este și reprezentant al organizației profesionale Fruleg și delegat la Bruxelles, își exprimă nemulțumirea față de modul în care autoritățile române gestionează sprijinul acordat fermierilor afectați de înghețurile târzii.
Deși Comisia Europeană a alocat 11,5 milioane de euro special pentru producătorii de sâmburoase, statul român a decis să distribuie suma către un număr mult mai mare de fermieri, indiferent de gradul de calamitate, fără a suplimenta fondurile, deși regulamentul de aplicare permite.
„Intenția de a acorda despăgubiri către toți, indiferent de gradul de afectare, poate fi una bună, dar fără cofinanțare națională, măsura devine ineficientă. În acest moment, nu știm cum vor fi acordate despăgubirile. Așteptăm publicarea actului normative, a mai adăugat producătorul din Timiș.”

Vom cultiva în sistem ecologic atât timp cât va cere piața
Poziționarea fermei este un avantaj strategic: proximitatea față de granița de vest, accesul rapid la infrastructura rutieră și apropierea de piețele unde cererea pentru produse ecologice este mai mare, permit o bună competitivitate, inclusiv față de fructele din Grecia, datorită costurilor mai mici de transport.
„Ecologia este un segment de nișă, cu potențial, dar consumul intern este încă foarte scăzut. Nu avem o cultură solidă a produsului ecologic și există multă confuzie, inclusiv ideea că toate produsele românești sunt automat sănătoase. Doar analizele pot confirma acest lucru”, spune Bogdan Silinescu.
„Vom continua în sistem ecologic atât timp cât va fi sustenabil. Dacă piața nu va absorbi volumele, este posibil să revenim la convențional după 2030”, a punctat CEO Bogdan Silinescu.”
În prezent, accentul este pus pe producția de fructe, însă planurile includ și procesarea – sucuri, nectaruri, gemuri, dulcețuri, compoturi sau fructe uscate – toate, eventual, cu certificare ecologică, în funcție de cerințele pieței.
„Pomicultura înseamnă răbdare, strategie și capacitatea de a te adapta pe termen lung”, conchide reprezentantul Fermei Cenad.
 
Roxana Drăghici