Despre îngrășăminte verzi și NGT-uri la conferința ”Femeile cultivă viitorul”

​În cadrul evenimentului organizat de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate împreună cu Asociația Națională a Femeilor din Agricultură, Cristina Cionga, director adjunct FAPPR a adus câteva vești și precizări importante privind evoluția noilor regulamente europene și aspecte din legislația națională. 

​Unul dintre ele se referă la Proiectul de ordin privind condiționalitatea socială, care va intra în vigoare anul acesta, inclusiv sistemul de sancțiuni pentru abateri de la respectarea legislației muncii. Acesta înseamnă că fermierii trebuie să respecte drepturile lucrătorilor agricoli, ”ceea ce ne dorim cu toții, dar credem că modul în care a apărut această propunere de act normativ poate să primească îmbunătățiri, pentru că nu ia în calcul o prevedere expresă din Regulamentul de bază și anume că pentru sume în cuantum minim, pentru abateri minime fermierul poate fi doar avertizat, și ar trebui să existe chiar un sistem de avertizare prevăzut în acest act normativ.
Însă se vine direct o propunere de grilă la care penalizarea minimă pentru abateri care nu sunt grave este de 3% și se crește treptat până la 15% din suma totală a subvențiilor europene. 3% este mult, deci ar trebui să mai discutăm cu partenerii noștri, cu Ministerul Agriculturii despre o posibilă îmbunătățire”, a spus reprezentanta FAPPR.
 
Un alt punct de interes major pentru comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, odată cu conflictul din Golf, este problema aprovizionării cu îngrășăminte a fermierilor europeni și se vorbește despre un Plan de acțiune pentru îngrășăminte în care sunt avute în vedere măsuri pe termen scurt, măsuri reactive care să ajute fermierii să treacă peste această perioadă complicată, precum și măsuri pe termen lung pentru industria europeană de îngrășăminte care să elimine aceste riscuri structurale pe care le are UE în acest sector.
”Odată cu creșterea prețului la materia primă de bază, gazul natural, producătorii europeni au devenit necompetitivi  și a ajuns să fie mai convenabil să importăm din Africa de Nord, sau chiar din SUA decât să producem în UE.
Prin urmare, în acest moment suntem dependenți  de importuri, iar Bruxelles-ul are în vedere o serie de măsuri pentru a reduce această dependență și de a diversifica surselor a previzionare. Pe termen scurt cel mai probabil că se va interveni cu un mecanism similar celui din 2022, măsuri de criză, măsuri de sprijin prin ajutor de stat, sau din resurse de la rezerva de criză a UE”, a explicat Cristina Cionga.  
Măsurile pe termen mai lung se referă la utilizarea surselor alternative, altele decât cele de îngrășăminte minerale, din resurse reciclate sau alte tipuri de nutrienți, din îngrășăminte verzi etc. Industria europeană este încurajată să producă amoniac verde sau albastru, cu amprentă mai scăzută de carbon. În acest plan, Digitalizarea se presupune că va juca un rol important pentru că agricultura de precizie ajută la reducerea necesarului de inputuri.
De asemenea se discută mult despre simplificarea și debirocratizare în regulamentul OMNIBUS pentru siguranța alimentară, cu un pachet mai mare de acte normative. Se speră că fermierii vor pierde mai puține substanțe sau cel puțin viteza cu care vor fi eliminate de pe piață moleculele simple biologice se va reduce considerabil, precum o simplificare a legislației care permite introducerea pe piață a substanțelor pentru biocontrol și biofertilizanți.

NGT tot mai aproape. ANMAP va fi autoritatea competentă pentru România
Comisarul Hansen a vorbit și despre noile tehnici genomice ca despre un instrument esențial în viitorul apropiat, pentru a crește producția de hrană în mod sustenabil în Uniunea Europeană, cu protejarea mediului!
Elena Petre, reprezentantul OMG și microorganisme, în cadrul ANMAP, a dat câteva explicații simple la ceea ce reprezintă NGT și mutageneza, specificând că este vorba despre ”un accelerator, ca să facem această selecție mai ușoară decât are loc în mod natural, prin intervenția directă a științei - mutageneză dirijată. Editările genomice, chiar dacă au fost țintite, au fost considerate ca și OMG și procesul de autorizare dura foarte mult. Până acum companiile din lume și-au dezvoltat laboratoare și produse, și când vor primi undă verde, le va fi mai ușor să intre în piață cu noile produse. Dar noi, ca țară, am stat un pic să așteptăm în loc să investim în această cercetare – dezvoltare. Patru ani autoritățile au așteptat să ”înțeleagă” de ce este necesară această activitate. Ulterior, a ieșit o decizie care a contrariat pe toată lumea”, a spus ea.
Reprezentantul ANMAP, a precizat că aceste dezbateri au ajuns la final, iar în maxim doi ani aceste noi tehnici vor putea ajunge direct în ferme. Ea a mai precizat că este în lucru un amendament la Directiva 18 pentru a introduce și microorganismele, deci nu numai organismele editate genomic.
”Așadar, preconizăm reglementarea acestor microorganisme, care până acum se utilizau numai în spații închise, și utilizarea lor în mediul efectiv; vor fi ca și substanțe active, de exemplu, unele pesticide, fertilizatori, îngrășăminte. NGT-uri de nivel 1 vor putea fi pe piață și va avea acces la ele orice fermier. Vor fi cu patent, pentru a le putea pune pe piață și vor fi un plus pentru anumite zone de cultură dificile”, a mai adăugat ea, îndemnând fermierii, și prin asociații, să facă presiuni asupra instituțiilor statului pentru dezvoltarea laboratoarelor. Altfel vor fi obligați și să efectueze anumite teste în alte state, la costuri mai mari, iar statul român ar trebui să asigure, astfel de analize pentru aceste produse. ANMAP va fi autoritate competentă la nivel național pentru partea de NGT 1 și 2.
 
Produse marcate cu „Arie naturală protejată”
Direcția Generală de Biodiversitate, director Natalia Savu, răspunzând unor întrebări din partea doamnelor fermier cu privire la amplasarea unor activități de producție, a spus că va propune președintelui Raluca Dumitrescu, să se identifice o modalitate în care marca ”Arie naturală protejată” să se regăsească pe produsele obținute în aceste zone.  
”Ar fi o idee foarte frumoasă și pentru noi ca și Agenție și pentru producători, să promovăm produsele românești și să le regăsim pe rafturile din magazinele noastre și nu numai, a mai spus directorul departamentului Biodiversitate din cadrul ANMAP.
 
Roxana Drăghici