Despre tendințele în agricultură și modelarea unui viitor sustenabil

​Plecând de la rolul inovației în asigurarea securității pentru fermierii români, atât în prezent, cât și în viitor, compania Corteva Agriscience a organizat o dezbatere despre modul în care inovația poate modela viitorului sectorului agricol în Europa. 

​Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova și Cristina Cionga, director adjunct al Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, au pornit discuția de la situația acestui an, care a urmat după un șir de alți câțiva ani ”complicați, nu doar din punct de vedere climatic, ci și al contextului economic, care au erodat competitivitatea sectorului”, cum a spus liderul FAPPR. Dar reprezentantul Corteva a arătat că ”speranța pentru începutul de an a revenit odată cu acest val de precipitații în principalele zone agricole, deși situația financiară a fermierilor e foarte grea”.
Ambii au arătat că, în ciuda ”potențialului agricol al țării, despre care se vorbește atât de mult”, productivitatea în România este încă scăzută.
”Răspunsul stă în inovare, este pe masă și trebuie să profităm de tot ce oferă știința pentru a depăși aceste situații. Trebuie să continuăm să producem, nu să rămânem un ”muzeu al agriculturii”. Avem aici cei mai buni specialiști din lume, care pot oferi soluții care să crească reziliența fermelor pe termen lung, în condiții de profitabilitate. Nu facem durabilitate doar de dragul durabilității. Asta este ceea ce trebuie să preocupe atât pe cei care fac politici publice, cât și sectorul privat, care să ajute prin diverse căi. În același timp și fermierii trebuie să modifice practicile agricole și să se îndrepte către altceva”, a accentuat Cristina Cionga.
Așa cum a spus și Jean Ionescu, ”producem foarte puțin în condiții de secetă, pentru că nu ne ajută infrastructura de irigații”. Capacitatea de producție a României este de câteva ori mai mare, dar chiar și așa, avem o problemă în a valorifica aceste recolte în sectorul zootehnic și consum.
Liderul Corteva a mai adus în discuție și problema utilizării seminței necertificate pe suprafețe foarte mari în România (indicator al performanței), care scade mult din productivitate și crește riscul răspândirii patogenilor.
”Dacă nu vom putea produce mai multă hrană de calitate, pe același hectar, vom avea mari probleme, nu doar la noi, ci și în restul lumii. Țara noastră are capacitatea de a produce mult mai mult decât acum, dar sunt măsuri care trebuie luate”, a mai spus Jean Ionescu.
 
O altă provocare a sectorului rămâne aducerea noilor generații și menținerea lor în sectorul agricol, care este o problemă nu doar la noi sau în UE. În opinia liderului FAPPR, mai optimistă, se pare că ”lucrurile se îmbunătățesc în mod organic, dar și politicile publice ar ajuta foarte mult. Agricultura a devenit un sector mai interesant pentru că vorbim acum de digitalizare, precizie, roboți, domenii care sunt foarte atractive și dinamice.
Dar este nevoie ca noi toți să vorbim mai mult despre agricultură, despre green jobs- meseriile moderne și foarte provocatoare, cu amprentă socială pozitivă puternică; vom avea un alt tip de forță de muncă în acest sector, de la manageri, fermieri și angajați ai acestora. Ei trebuie atrași, prin stimulente de orice fel, chiar într-un spațiu rural mai bine pus la punct.
Spațiul rural se dezvoltă și poate fi o alternativă mai bună, dar are nevoie de investiții”, a spus Cristina Cionga.
Dar, a atras atenția reprezentantul Corteva, chiar dacă avem fermieri foarte performanți cu ferme dotate tehnic la cel mai înalt nivel, media națională este foarte slabă: ”Atâta timp cât nu vom produce valoare adăugată, nu vom putea depăși acest nivel. Cineva va lucra pământul? Cineva va investi. Vom vedea dacă ei vor fi din generația următoare a fermierilor noștri, pentru că trebuie să fie mai bine pregătiți”.
 
Sustenabilitatea – un criteriu pentru business.
S-a discutat și despre ce înseamnă de fapt inovația și ce sunt practicile prietenoase cu natura, astfel încât fermierul să-și îmbunătățească profitabilitatea.
”Fermierii români au demonstrat o deschidere remarcabilă față de inovație, poziționând țara ca o piață care adoptă tehnologii de ultimă generație și le aplică. Prin adoptarea acestor inovații, fermierii nu doar că își ating obiectivele de productivitate, ci contribuie și la practicile agricole durabile, asigurând reziliența pe termen lung și securitatea alimentară.
Această mentalitate proactivă evidențiază rolul esențial al inovației în sectorul agricol din România și capacitatea sa de a face față provocărilor actuale și viitoare”, este de părere Jean Ionescu.
El a dat exemplu produsele de origine naturală, precum Spinosad, care ajută fermierii să răspundă cerințelor consumatorilor, îmbunătățind în același timp sustenabilitatea. Spinosad este un ingredient activ extrem de eficient pentru insecticide, obținut prin fermentarea bacteriei Saccharopolyspora spinosa, descoperită inițial în sol. Astăzi, Spinosad rămâne un instrument indispensabil de combatere a dăunătorilor pentru peste 200 de culturi, disponibil atât pentru fermierii care cultivă convențional, cât și organic.
De asemenea, bacteria din UtrishaN care ajută la asimilarea azotului din atmosferă atunci când planta are nevoie.
”Produsele biologice permit fermierilor să găsească echilibrul între profitabilitate și sustenabilitatea producției, oferind opțiuni naturale care funcționează eficient alături de practicile existente, reducând consumul, conservând mai mult și îmbunătățind recoltele,” a mai arătat Jean Ionescu.
Gama de hibrizi Optimum Aqua max, cu cel mai redus consum de apă datorită unor caracteristici speciale, reprezintă o altă contribuție a companiei la ceea ce înseamnă sustenabilitate.
Cristina Cionga a reiterat ideea că UE, care și-a propus să fie pionier în sustenabilitate, neutralitate climatică, trebuie să ofere fermierilor (și industriei în general) instrumentele necesare: ”Competiția globală trebuie să aibă rol de catalizator și să stimuleze cercetarea și inovația. «Firul roșu» în mai toate documentele europene este durabilitatea. Dar ea trebuie stimulată de cererea de pe piață, de nevoile de consum, iar Uniunea să își asume internalizarea externalităților (consumăm OMG din Americi de exemplu).
Trebuie armonizate politicile agricole cu politicile comerciale, să fim coerenți și egali, să stimulăm cererea de produse europene sustenabile, conștientizând populația, companiile și cu stimulente corespunzătoare. Acțiunile trebuie integrate pe tot lanțul industrial/alimentar.
Este limpede că fără știință nu vom ajunge prea departe, și cred că ultimii ani ne-au demonstrat acest lucru foarte clar”, a concluzionat ea.
 
Roxana Drăghici