Dezbatere cu privire la utilizarea noilor tehnici genomice în ameliorarea plantelor

​Alianța Industriei Semințelor din România, împreună cu Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România și Ambasada Statelor Unite ale Americii, au organizat, pe 8 septembrie, cea de a VII-a ediție a conferinței dedicate biotehnologiilor agricole. 

Ediția din acest an, intitulată “Noile Tehnici Genomice: Reglementare/ Cercetare/Aplicații”, a adus în discuție ultimele noutăți din domeniul reglementării biotehnologiilor în agricultură, într-un an extrem de important, în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să reglementeze plantele obținute prin aceste noi tehnici. La eveniment au participat nume sonore precum Dragoș-Costin Telehuz, Secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Heidi Broekemeier, atașat regional pentru Agricultură la Ambasada Statelor Unite ale Americii.
Doamna Eurodeputat Carmen Avram a anunțat printr-un mesaj video că tensiunea crește constant în Parlamentul și Consiliul European pe tema noilor tehnici genomice: „Momentul pe care l-ați ales să dezbateți acest subiect nu putea fi mai bun. Fie că vorbim de efectele schimbărilor climatice pe care le simțim toți, fie că ne referim la o altă temă care stârnește agitație la Bruxelles - impactul cumulativ al tuturor legislațiilor lansate sub Green Deal, este foarte clar că noile tehnici genomice nu reprezintă un moft al agriculturii europene.
În ciuda criticilor numeroși, ele sunt evident obligatorii pentru aplicare în agricultura europeană de azi și, mai ales, de mâine.” Au fost alături și specialiști din Belgia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și România.
 
Petra Jorasch – Manager, Plant Breeding Innovation Advocacy, Euroseeds, a vorbit celor prezenți despre cum arată propunerea legislativă privind Noile Tehnici Genomice care a apărut în urmă cu doar două luni, dar și punctul de vedere al industriei europene de semințe:
„Euroseeds salută diferențierea între plantele NGTs de tip convențional (categoria 1) și plantele transgenice. Regretăm faptul că leguitorul european prevede cerințe specifice pentru plantele NGTs de tip convențional verificate, diferite de plantele convenționale și de OMG-urile exceptate, cum ar fi mutageneza aleatorie (anexa IB - 2001/18). De exemplu, interdicția pentru agricultorii ecologici de a utiliza în producția lor plante obținute prin NGT de tip convențional (categoria 1) nu are nici o bază științifică și nici nu este justificabilă din punct de vedere politic. Etichetarea sacilor de semințe pentru plantele NGTs de tip convențional, verificate, este problematică și discriminatorie.
Comisia Europeană a adoptat o abordare foarte conservatoare pentru a stabili criteriile de echivalență. Comisia propune să ia în considerare modificări la nivelul genomului plantei în puncte previzibile, în limita a 20 de modificări genetice. Există riscul ca identificarea acestor modificări în afara materialul genetic țintă să discrimineze culturile (în special culturile mai mici) pentru care nu este disponibilă o secvență genomică completă.
Procedura de verificare, astfel cum a fost prevăzută, ține seama de considerente politice în procesul decizional, ceea ce permite obținerea unor rezultate imprevizibile care nu sunt justificate din punct de vedere științific.”
 
Edward Barker, șef politici afaceri externe Confederația Industriilor Agricole (AIC) din Marea Britanie, a vorbit publicului despre abordarea din Regatul Unit cu privire la NGTs:
„Discuțiile privind ameliorarea de precizie (n.b. denumirea dată de Marea Britanie pentru NGTs) au început în perioada în care Marea Britanie se pregătea să iasă din UE. Principalele modificări ale legislației impun două sisteme de notificare: unul care deja este implementat în ceea ce privește ameliorarea de precizie și al doilea va fi notificarea către piață. Este important de subliniat faptul ca această legislație se referă și la fondul genetic, la animale. Există o presiune asupra Guvernului să pună în aplicare toate reglementările privind ameliorarea de precizie. S-au înființat grupuri de experți, de specialiști, este foarte important pentru că s-a adus în acest proces întreg lanț de aprovizionare. Fermierii și opinia publică au fost consultați. Sfatul pe care îl avem pentru legislația europeană este să stabilească foarte clar nivelurile privind NGT 1 și NGT 2.”
 
Jon Oatley – PhD, Associate Dean for Research, prefesor, școala de Bioștiințe Moleculare, Universitatea Washington (SUA), a prezentat modul în care, grație editării genetice, animalele pot deveni mai rezistente și a descris progresele editării genetice la animale, metodă utilizată în scop experimental la universitatea la care lucrează:
“Ingineria genomică oferă un mijloc de a dezvolta reziliența și de a spori eficiența într-un interval de timp scurt, fără efecte negative. În 2050 se va ajunge la 10 miliarde de oameni. Din 1930, la fiecare 40 de ani populația planetei s-a dublat. Soluția ar fi folosirea terenurilor arabile neutilizabile și producerea proteinelor în cantități tot mai mari, având în vedere cererea. Cu alte cuvinte, creșterea eficienței producției animale prin creșterea rezilienței. Iar acest lucru se poate face prin editare genetică.”
 
Iulian Gabur, Conferențiar Universitar Doctor la Facultatea de Agricultură USV Iași cu competențe în Ameliorarea plantelor, Biotehnologii, Inginerie genetică, numele său regăsindu-se în componența mai multor proiecte de cercetare cu „Justus Liebig” University, Giessen, Germania, a prezentat din punct de vedere practic tema NGTs:
”Lipsa apei, creșterea temperaturii și mai adăugăm și politica europeană de reducere a dependenței la pesticide, la care mai adăugăm și politica cum că trebuie scăzută suprafața cultivată, mai adăugăm și o pandemie, război și tot ce nu ne imaginăm acum câțiva ani. Iar toate acestea ne pun pe noi, cercetătorii, într-o situație delicată, pentru că ar trebui să producem hrană cu mai puține substanțe chimice care pot combate tot felul de stresuri biotice sau abiotice și în condiții grele. Iar la toate acestea se adăugă și percepția publicului.
Întrebarea este cum facem lucru acesta? Răspunsul este dat de Noile Tehnici Genomice”.
 
Concluzia întâlnirii a fost că sectorul european pentru semințe și ameliorare salută publicarea propunerii Comisiei Europene privind noile tehnici genomice (NGTs), care aduce cu sine recunoașterea faptului că unele plante NGTs sunt similare cu plantele obținute în mod convențional și ar trebui tratate ca atare.
Această abordare este susținută de știință, este proporțională și adoptată pe scară largă de țări din întreaga lume. De asemenea, va asigura o armonizare a politicilor globale, asigurând continuarea comerțului internațional și va sprijini competitivitatea UE în agricultură.