Dialog cu fermierii - 1 Iunie 2021

1/6/2021

Dialog cu fermierii - 1 Iunie 2021:

Cât de importantă ar fi fost în opinia dvs. includerea componentei de irigaţii în PNRR?

Alina Creţu, director executiv APPR

„Ne-am fi dorit să se înţeleagă cât de importante sunt irigaţiile pentru România şi nu doar ele singure, ci întreg managementul de utilizare a apei în agricultură. România este o ţară care are nevoie de apă pentru a face agricultură, are rezerve de apă care pot fi folosite în agricultură şi poate să producă mult mai mult decât produce astăzi dacă ar avea irigaţii. Acestea sunt motivele pentru care este absolut necesar ca în PNRR, dar şi în alte programe, să fie dedicate fonduri speciale pentru irigaţii. Fiind un plan de redresare şi rezilienţă, ar fi normal ca acestea să fie incluse, mai ales după ce am văzut cu toţii efectele secetei de anul trecut, fiind importante pentru dezvoltarea economică a României. Iniţial această componentă a fost inclusă în PNRR, însă CE a refuzat-o probabil pe motiv că nu a îndeplinit cerinţele solicitate din punct de vedere al eficienţei, al consumului de energie, al economisirii apei prin digitalizarea sistemelor ş.a.m.d. Poate că modul în care au fost prezentate nu a fost cel mai potrivit, dar de aici până la a nu le introduce în PNRR consider că este o crimă pentru agricultura României şi îi învinovăţim în mod direct pe cei responsabili. Alte ţări europene au inclus irigaţiile în PNRR. Pentru noi constituia o oportunitate importantă pentru alocarea unor sume semnificative, pentru că nu poţi face irigaţii cu bani puţini. Presupunem că autorităţile competente, respectiv MADR, ANIF şi toţi cei care au lucrat la proiect, nu au transmis o componentă pentru irigaţii care să prevadă mai multă rezilienţă şi măsuri de digitalizare şi de utilizare prietenoasă a resurselor. Totodată, am auzit şi de o lipsă a voinţei politice şi de faptul că ar exista zone politice care şi-ar dori direcţionarea fondurilor către alte domenii.“

Florin Bercu, director executiv UNCSV

„România are nevoie, fără îndoială, de un PNRR care să cuprindă irigaţiile, desecările, drenajele care au un efect benefic inclusiv pentru îmbunătăţirea microclimatului şi combaterea schimbărilor climatice. Alături de reţeaua naţională de perdele forestiere pentru protecţia câmpurilor, irigaţiile au rolul de a menţine un microclimat favorabil astfel încât solul şi culturile să nu se degradeze. Am căutat să vedem ce au făcut celelalte ţări europene şi Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Cehia, inclusiv Germania, au inclus un capitol de investiţii în irigaţii în PNRR. În cazul României, considerăm că modul în care a fost prezentat proiectul nu a corespuns exigenţelor cerute de CE privind digitalizarea, înverzirea etc. Noi, Alianţa, am venit cu o propunere de fişă de intervenţie care să respecte toate principiile europene şi să nu poată fi refuzată. Nu putem să concepem că România va rămâne doar cu 326 milioane de euro pentru desecări. La început ni s-au promis 6,5 mld. euro. Am făcut demersuri, am transmis propunerea către preşedinte, premier, ministrul Agriculturii şi al Fondurilor Europene, însă nu am primit niciun răspuns oficial. De asemenea, am trimis-o europarlamentarilor români, de la care sperăm să avem o reacţie.“

Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale ProAgro

„Era primordial pentru agricultura României să fie inclusă componenta de irigaţii în PNRR, însă decidentul public a considerat că nu este necesară. Multe ţări din Europa au introdus-o, în schimb nouă ni s-a spus tot timpul că nu acceptă CE, ceea ce a fost o minciună sfruntată a ministrului Ghinea. Se pare că se doreşte direcţionarea banilor către alte intervenţii. România putea să facă un salt însemnat prin includerea irigaţiilor în PNRR. Pentru că se doreşte o înverzire a Europei şi includerea componentei digitale în tot ce înseamnă investiţii viitoare trebuia gândit un plan de la zero şi nu să se folosească un proiect de acum 30 de ani, îmbunătăţit pe ici, pe colo. Noi, mediul asociativ, am contactat specialiştii care au făcut planurile pentru celelalte ţări, precum Spania, Portugalia, Italia, şi am redepus săptămâna trecută (17-23 mai) o nouă intervenţie la toate forurile decizionale pentru a le sensibiliza pe acest subiect. Nu poţi ignora nevoia de irigaţii, de gestionare a apei, în condiţiile schimbărilor climatice. Planul a fost respins de două ori de CE, ceea ce înseamnă că cei care au gestionat, respectiv ministrul Ghinea şi ministrul Oros, nu au luat nota de trecere. Pentru agricultura României ar fi însemnat un salt uriaş. Portugalia a alocat 2 mld. euro pentru infrastructura de gestionare a apei. În România, aceşti bani ar fi dus la dublarea suprafeţei irigate şi a cantităţii de porumb. Dacă astăzi facem 10 milioane de tone de porumb, cu aceste fonduri am fi făcut uşor 20 de milioane de tone. Aceşti bani s-ar fi multiplicat de «n» ori pentru România, acel porumb ar fi mers în zootehnie şi aşa am fi adus plusvaloare. Numai anul trecut România a importat de 600 de milioane de euro carne de porc şi de 200 de milioane de euro produse lactate şi derivate din lapte. Din păcate, România nu are nici o strategie de dezvoltare, iar meteahna noastră cea mai mare este că facem planuri pe cicluri electorale şi nu gândim pe termen lung. Ţările nordice au strategie pe agricultură pe 30 de ani, iar Spania pe 20 de ani.“

Nicolae Vasile, preşedinte LAPAR

„Din păcate, nu avem o viziune macroeconomică la nivel naţional. În 30 de ani nu am realizat nimic şi asta din cauza faptului că nu avem un plan de ţară, în care să se stabilească anumite ţinte, care mai apoi să fie atinse. O ţară funcţionează asemenea unui SRL, pe baza unui plan de afacere. Există o limită până la care te poţi împrumuta. Ce faci dacă atingi acea limită şi nu poţi să îţi mai achiţi datoriile? România nu are un plan economic pe termen lung. Discutăm de PNS, PNRR, însă toate ar trebui să fie integrate într-un plan de ţară, aşa cum fac celalalte state europene. Ne lipseşte eficienţa muncii. Nu mai avem profesionişti. Toată lumea se plânge de lipsa educaţiei şi a forţei de muncă. Din punctul meu de vedere, faptul că PNRR nu include componenta de irigaţii reprezintă un eşec.“

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Dialog cu fermierii - 1 Iunie 2021

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT