În data de 2 februarie 2009, la sediul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) a avut loc o întâlnire între reprezentanții Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV) și secretarii de stat din cadrul ministerului, dl Liviu Harbuz și dl Cătălin Aurelian Roșculete. La eveniment a participat și dl Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicale din Industria Alimentară (FSIA). Scopul întrunirii a fost acela de a afla, din surse oficiale, soluțiile propuse de către noua conducere a Ministerului Agriculturii pentru rezolvarea problemelor din agricultură, cu precădere a celor din sectorul vitivinicol.
Înainte de a enumera aceste probleme, dl Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV, a dorit să precizeze faptul că sectorul vitivinicol a adus, în ultimul timp, la bugetul de stat economii semnificative ca urmare a investițiilor efectuate. Fiind primul sector care a accesat fonduri europene, efectele acestora au început deja să se facă simțite: creșterea calității vinului de consum, întinerirea plantațiilor de viță-de-vie. România se află printre primele șase țări producătoare de vin din Uniunea Europenă, iar acest sector ar trebui să fie sprijinit mai mult.
Pe tema bugetului acordat agriculturii, de 1,5% din PIB-ul României, dl Dragoș Frumosu, președintele FSIA, a subliniat că acesta este mult prea mic pentru a putea rezolva problemele cu care deja se confruntă această ramură. Pe fondul crizei economice internaționale, anul 2009 va fi unul al disponibilizărilor. „Kraft, una dintre cele mai mari firme, își închide porțile din cauza problemelor de fiscalitate existente în România. Fabrica de zahăr de la Urziceni își va înceta temporar activitatea.
Mii de oameni vor rămâne fără locuri de muncă. Deja vorbim de disponibilizări de circa 175-180 de mii în industria alimentară”, a spus dl Frumosu.
Întârzierea plăților din fondurile europene și de la bugetul național
În acest moment, toate sectoarele agriculturii sunt afectate de aceste întârzieri. „Producția este blocată, fermierii nu pot accesa credite, nu au surse financiare suficiente pentru a începe ciclul de producție, pentru a plăti furnizorii, iar gradul de îndatorare a acestora crește.
Adăugând la toate acestea întârzierile cu care se fac plățile de la bugetul de stat și din fondurile europene, lucrurile pot ieși de sub control”, a declarat directorul PNVV.
Pentru a rezolva această problemă, soluția pe care autoritățile vor să o adopte este aceea de a stabili un termen de maximum 30 zile între momentul aprobării și încasarea banilor. „Acest termen a fost stabilit împreună cu patronatele din domeniu”, a precizat secretarul de stat Liviu Harbuz.
Diferențe de curs valutar la toate categoriile de plăți din sistemul public
La acest punct, reprezentanții PNVV au precizat că, în lipsa elaborării unui act normativ care să prevadă o regularizare a diferențelor de curs valutar, la fiecare sfârșit de an financiar mulți agricultori nu se vor mai îndrepta cu interes spre accesarea fondurilor europene. Accesare care, după spusele dl ministru, Ilie Sârbu, este „cea mai mare prioritate a Ministerului Agriculturii”. „Suma rezultată din diferența de curs valutar pe care o plătește un agricultor va trebui să îi revină, într-o formă sau alta, beneficiarului”, a precizat dl Ovidiu Gheorghe. Ca urmare a acestei solicitări, răspunsul oficial a fost acela că autoritatea care este în măsură să dea o soluție acestei probleme este, cu precădere, Ministerul Finanțelor Publice (MFP). „Într-o perioadă în care criza economică afectează toate ramurile de producție, nu știm în ce măsură va putea fi rezolvată această problemă”, a spus dl Harbuz.
Incapacitatea accesării fondurilor europene prin PNDR
Programul Național de Dezvoltare Rurală nu corespunde, în proporția necesară, cu realitățile din România, cu cerințele din teren. De aceea, noua conducere a ministerului își propune ca în maximum 1-2 luni să elaboreze un nou proiect care să reflecte problematica din zona rurală.
„După o analiză făcută, am constatat că PNDR nu corespunde cu realitățile din teren. Vom elabora un nou program, iar pentru realizarea lui vom avea diferite consultări cu sindicatele și patronatele din domeniu”, a precizat secretarul de stat Liviu Harbuz. Pentru modificarea PNDR a fost de acord și PNVV, cu precizarea ca în acest program să fie inclusă și măsura conform căreia plata cofinanțării să fie făcută după ce beneficiarul a efectuat plăți de 50% din valoarea proiectului.
Eficiența și transparența actului de control
Pentru rezolvarea acestei activități, propunerea Patronatului Național al Viei și Vinului este aceea de elaborare și aprobare a unui protocol privind actul de control în sectorul vitivinicol, conform atribuțiilor legale ale celor patru instituții (ISCTV, ANSVSA, ANPC, ANV).
„Atribuțiile acestor autorități trebuie delimitate clar, astfel încât să nu mai apară cazuri de supracontrol, așa cum se întâmplă acum”, a spus directorul patronatului.
Aprobarea HG privind Legea creditului agricol
PNVV cere aprobarea, în cel mai scurt timp, a HG pentru aprobarea nivelului fondurilor publice care se acordă în anul 2009 potrivit Legii creditului agricol.
Răspunsul ministerului la această cerință a fost următorul: „În maximum o lună va fi aprobat actul normativ pentru acest an, care prevede o contribuție de 30% din volumul creditelor agricole corespunzătoare unei perioade de 360 de zile”.
Sprijin de la bugetul național pentru agricultură
În condițiile încetării existenței, din 2010, a sprijinului de la bugetul național pentru achiziția produselor fitosanitare, respectiv costurile aferente certificării DOC, PNVV cere notificarea unor măsuri de sprijin financiar pentru sectorul vitivinicol Comisiei UE, pentru perioada 2010-2013. „Notificarea este depusă și se așteaptă răspuns de la CE, iar în bugetul actual sunt incluse cofinanțările și prefinanțările necesare. Bugetul făcut public nu cuprinde și fondurile europene”, a precizat secretarul de stat Roșculete.
În cadrul conferinței au fost atinse și alte probleme:
– reorganizarea ONVV pentru eficientizarea activității privind atribuțiile legale (registrul plantațiilor, GIS);
– organizarea unei mai bune colaborări între MAPDR și organismele din sectorul vitivinicol;
– alocarea unor fonduri pentru promovarea produselor românești;
– elaborarea în regim de urgență a unui act normativ care să legifereze Codul de Bune Practici.
Ana Mustățea
